Un taran, mergand pe ogor, vede pe jos un peștisor de aur. Cum sa zbatea peștisorul pe uscat, minune mare, începe sa varbeasca:
— Tarane, fie-ti mila de mine, arunca-ma te rog în balta aia, ca eu sunt regele peștisorilor și ti-oi da tot ce vrei.
— …
— Te rog frumos, tarane, arunca-ma în apa ca ti-oi da toate bogatiile pamantalui!
— …
— Indura-te tarane, o să-ți dau cel mai frumos palat din lume sa stai în el!
Cu naduf sa indesat, taranul nostru puse calcaiul pe peștisor sa il strivi în tarana.
— Ma, pe cine faci tu taran?!