Un român și un ungur trebuiau sa care un sac cu ciment, vreo 2 km, până la deștinatie.
Sacul, bine-nteles, foarte greu și incomod, a se transporta de două persoane. Romanul propune sa il care fiecare, pe rand, atat timp cât celalalt canta un cantec, apoi fac schimb. Zis și facut. Romanul ia sacul pe spate și ungurul începe sa cante:
— Ozoszep, ozoszep, a ki nec a szemekek….etc.
In cinci min., a fost gata.
— Facem schimb! zise românul. Iar acuma voi canta eu….
Și începe:
— Foaie verde, verde, verde, verde, verde, verde, verde, verde, verde, verde….si tot asa, până la deștinatie….tot verde.
Când au ajuns, il întreabă românul pe ungur:
— Ma, ungure, placut la tine cantecul?
— Daaa! răspunse. Placut, dar prea mult verde fost în el.
