La volanul masinii sale, în drum spre biserica, un preot trece pe lângă o calugarita care mergea pe jos. Se oprește și se ofera sa o duca până la manastire. Ea accepta, urca în mașina si, incrucisandu-si picioarele, lasa la vedere o pereche de pulpe superbe.
Preotul nu se poate abtine si, tot fixand picioarele tinerei calugarite, pierde pentru câteva momente controlul autovehicolului.
După ce reuseste sa stapaneasca din nou mașina, pune dîntr-odată mâna dreapta pe picioarele maicutei.
Ea il priveste și spune:
— Parinte, va amintiti Psalmul 129?
Rusinat, preotul se retrage, dar repeta faza.
— Parinte, va amintiti Psalmul 129?
Parintele roseste din cap pana-n picioare și retrage din nou mâna de pe picioarele pasagerei, balbaind
— Îmi pare rau, sora, trupul îmi este foarte slab.
Ajung la manastire, cauta Psalmul 129:
— Mergi mai departe, cauta intotdeuna sus si-ti vei gasi gloria.