Era pe vremea când se potcovea… BLA, BLA, BLA, era pe vremea lu’ Stefan
cel Mare, când ajung turcii și peste el…Și vine la Maria Sa, un angajat
de-al sau:
-Stefane, Stefane, au intrat turcii în tara, e urgie!
-Nu-i nimic, câți sunt?
-10000 Maria Ta!
-Și noi?
-1000…
-Bine, adu-mi armura și mantaua cea rosie…
-Da’ de ce mantaua rosie?
-Pai dacă ma ranesc, sa nu vadă ostenii sange la mine și sa lupte mai departe.
Zis & facut. Castiga ai nostrii și vin peste un an iar turcii…:
-Maria Ta, BLA, BLA, BLA,
-Nu-i nimic, câți sunt?
-15000…
-Și noi?
-Pai am mai rămas vo’ 920…
(…de unde concluzia ca ei se și inmulteau mai repede…)
-Bine, adu-mi armura, pelerina rosie și pantalonii mei MARO…
