O broscuta testoasa se plimba prin pădure.
Cu chiu cu vai, se suie ea într-un copac.
Cam într-o ora ajunge și ea în varful copacului.
De acolo, scoate piciorusele în afară carapacei și își da drumul în gol.
Cade și după ce își recapata cunostinta, o ia de la capat: iar se urca, ajunge în varf, iar își da drumul în gol.
Cade ca bolovanul, își recapata cunostinta, iar îi trebuie o ora sa se urce până în varf, iar se arunca.
Și tot asa… în acest timp, două pasari stateau și discutau:
— Auzi draga, crezi ca e momentul sa îi spunem micutei noastre că a fost adoptata?
