Intr-o celula sunt inchisi un balbait și un lepros.
La un moment dat, leprosul simte ca-l mănânca o ureche.
Se scarpina și ramane cu ea în mana.
Se uita la ea cu atentie și o arunca, printre gratii, pe coridor.
Balbaitul ramane cu gura cascata.
După un timp, leprosul se apuca sa se scarpine la degetul mare de la picior, dar și acesta cade.
Leprosul il priveste cu atentie, după care il arunca pe coridor.
Balbaitul, care intre timp se mai obisnuise, îi zice:
— Du-du-pa cum-cum văd e-eu… V-vrei sa eva-eva-dezi!
