Gheorghe şi Imre, prieteni tare buni, se duc într-o seară la birt să bea ceva şi ei ca şi oamenii. După câteva pahare, aştia doi încep să se certe pe tema Ardealului. Imre că Ardealul e al ungurilor, Gheorghe că e al românilor şi ies ăştia doi afară să se bată. Afară cântau greierii, la care Gheorghe îl întreaba pe Imre:
– Mă!, ia spune tu, mă, cum cântă greierii?
– Gri, gri, gri…
– Noa, vezi, mă? Când or cânta greierii szürke, szürke, atunci o fi Ardealul a vost, până atunci e a’ nost!