Un poliţai înalt ca bradul, cu mustăcioară, vorbeşte cu un puşti:
– Măi ţâncule, îţi place mustaţa mea?
– Da, nene.
– Măi ţâncule, dar ţie îţi place cascheta mea?
– Da, nene.
– Păi, văd că ţie ţi-ar place să fii poliţai, nu-i aşa?
– Da, nene, dar e prea târziu.
– Cum aşa, mai ai atâta timp…
– Nu, nene, e prea târziu, am trecut deja clasa a cincea…