Era o zi superba de vara și indianul se intorcea acasă pe un cal alb, inspumat. În vale, indianca spala rufele linistita. Și cum vine indianul în viteza, oprește calul chiar pe marginea vaii. Dîntr-o data, o roca mare de calcar se desprinde și se rostogoleste până ajunge la indianca și o face varza, la care indianul: — Vai, baga-mi-as, e a treia mașina de spalat pe care o strica calcaru’, trebuie sa-mi iau Calgon!
Concluzie:
— Masina de spalat traieste mai mult cu CALGON!
— Gheorghe, o sa vina un om să-ți cumpere vitelul. Sa nu te arunci la bani multi ca și așa n-ai ce face cu el amu, dacă o murit ma-sa. — Care ma-sa? — A vitelului! Cum o sa-l crești? — Vezi-ti de treaba, Ioane, ca deja am vorbit cu omul. — Și ce-o zis? […] (...)
Un carutas mergea cu calul pe drum; la un moment dat întâlnește un crocodil. — Stai! Dacă nu, îți mănânc calul. Carutasul speriat: — Doamne! Eu nu am mai vazut un crocodil vorbitor. Da calu: — Nici eu! (...)
Un stain într-un oras: — nu va supărati, caut și eu gara. — nu ma supar, caut-o! (...)
Ce este fusta? Este o patura sociala ce acopera un organ intern la care pot adera toți membri societatii. (...)
Un om ar trebui sa fie intotdeauna mai mare decat unele parti ale lui. (...)
Este mai usor sa lupti pentru principiile tale decat sa te ridici la inaltimea lor. (...)