Un european ratacit în Sahara se misca tot mai greu; după trei zile de sete și canicula cumplita, de-abia se taraste. De-odată i se infatiseaza privirilor incetosate o silueta stranie. Pare un om în carne și oase.
— Apa! Sopteste calatorul ratacit.
— Nu pot decat să-ți dau o cravata, suna răspunsul, atat de naucitor.
Cel ratacit se taraste mai departe, până cand, minune! Un restaurant luxos rasare din desert, facandu-l pe insetat sa se ridice si, cu ultimele puteri, sa se napusteasca spre intrare. La ușa, insa, un cerber galonat il oprește brutal:
— Stop! Tinuta obligatorie! Fara cravata, nu se intra.
