Horea se afla în fața motilor infuriati, inarmati cu furci și coase.
Horea:
— Apai mai rabdam, motii mei, sa murim noi de foame și grofii sa huzureasca pe spinarea noastra?
Motii:
— Nuu, Horea, pe ei!
Horea:
— Apai mai rabdam, motii mei, ca noi sa traim în frig, în cocioabe, în timp ce grofii au palate?
Motii:
— Nuu, Horea, pe ei!
Horea:
— Apai mai rabdam, motii mei, ca noi sa n-avem nimica, iar grofu sa piarda banii nostri pe la jocuri de carti prin cazinourile din Europa?
Motii nimic, liniste mormantala! Horea e descumpanit și se uita la un mot mai batran care într-un târziu îi zice:
— Horea, dragul tatii, nu fi așa maniat, poate ca nu i-o intrat carte!
