Era o zi superbă de vară şi ţiganul se întorcea acasă pe un cal alb înspumat. În vale, ţiganca spăla rufele liniştită. Şi, cum vine ţiganul în viteză, opreşte calul chiar pe marginea văii. Dintr-o dată, o rocă mare de calcar se desprinde şi se rostogoleşte până ajunge la ţigancă şi o face varză.
ŢIGANUL: Vai, băga-mi-aş, e a treia maşină de spălat pe care o strică calcaru’! Trebuie neapărat să-mi iau Calgon!





