Din butuc din viță-n vie
Oi leroi, dai leroi, Doamnele
Curge-o apă limpejoară.
Dar în apă cin’ se scaldă?
Oi leroi, dai leroi, Doamnele
Scaldă-și Leana* cea frumoasă.
Ea se scaldă, se-mbăiază
Oi leroi, dai leroi, Doamnele
Și îmi cântă un cântecel.
Dar nu-i cântec cântecelu,
Oi leroi, dai leroi, Doamnele
Dar e cântec împărătesc.
Împăratu’ nu-i acasă,
Oi leroi, dai leroi, Doamnele
Împăratu-i la vânat.
Pică-i calea de-un tunat(u),
Oi leroi, dai leroi, Doamnele
De-un tunat pe lângă un sat.
El pe Leana* mi-o zăriră,
Oi leroi, dai leroi, Doamnele
Mi-o zăriră, mi-o întrebară:
— Dar pe tin’ cin’ te-a ‘nvățat(u)?
Oi leroi, dai leroi, Doamnele
— Eu am frați, la curte-s dați.
Ei pe mine m-au învățat(u),
Oi leroi, dai leroi, Doamnele
M-au învățat, m-au dăruit.
Cu rochiță picățică,
Oi leroi, dai leroi, Doamnele
Cu papucii roșiori.
Din rochiță fâlfâind(u),
Oi leroi, dai leroi, Doamnele
Din papucii pleoscăind.
Iarăși Leana* cea frumoasă
Oi leroi, dai leroi, Doamnele
Ea să-mi fie sănătoasă!
* (numele celei pe care o colinzi)
