Sus frunza-i căruntă,
Jos umbra-i rotundă,
Dai vântul mai lin,
Sus la crenguliță
Lasă-și mi se lasă
Dai vântul mai lin,
Leagăn de-un fir galben.
‘N leagăn cine șade?
Dai vântul mai lin,
Iar Leana* frumoasă
Coase-și, schindosește,
Dai vântul mai lin,
Pe mare-mi privește,
Nu știu ce-mi zărește.
Dai vântul mai lin,
Neagră corăbioară,
Neagră și smolită,
Dai vântul mai lin,
De valuri bătută,
De maluri trântită.
Dai vântul mai lin,
Din vâsle vâslind(u),
Din lopeți trăgând(u)
Dai vântul mai lin,
La mal ajungând
_____________
urmează a fi reconstruit
Iar Leana* frumoasa
La ei alergară
Din gură-mi grăiară:
— Voi, corăbirași,
Mari negustorași,
Trageți și tăceți,
Zgomot nu făceți,
Că de v-or simțiră,
Rău v-or vămuiră,
Vamă peste seamă.
Topuri de postav,
Sculuri de bumbac,
Ghiuluri de mătase
C’ alea-s mai frumoase,
Alea-s mai bănoase.
Iar Leana* frumoasă
Fie-ar sănătoasă!
* (numele celei pe care o colinzi)
