Asteroizii ce compun centura de asteroizi sunt în general de trei tipuri: C - cu un continut mare de carbon și care domina ca numar; S - bogati în compusi de siliciu și metale; și M - cei mai rar intalniti, continand un procent mare de fier și nichel. Asteroizii bogati în carbon sunt cei ce se aseamana cel mai mult cu compozitia initiala a nebuloasei din care s-a format Sistemul Solar, pe cand cei silicati sugereaza ca au suferit transformari profunde de la formare pana în prezent. Pe langa aceste tipuri principale exista și altele, rar intalnite în aceasta zona. Pe langa aceste tipuri observate, ar trebui sa existe și un al patrulea, format din bazalt, tip de asteroizi extrem de rari, insumand doar 1% din estimari..
Viteza orbitala minima a Lunii este de 0,968 km/s.
Distanta medie fata de Soare a planetei Marte este de 227.943.824 km (1,524 UA).
Deimos se prezinta foarte neregulat, dimensiunile sale sunt de 15 x 12 x 10 km. Roca este carbonica, asemeni meteoritilor de acest tip.
Datorita faptului ca este format din gaz, diferite parti ale Soarelui se invart cu viteze diferite. Cea mai rapida rata de rotatie are loc la ecuador, pe cand la poli rotatia este mai lenta.
Daca ai calatori de la un cap la altul al galaxiei noastre - Calea Lactee - cu viteza luminii, ti-ar trebui 100.000 de ani.
Centura Fotonica este formata din mai multe benzi fotonice care emana din centrul Galaxiei și sunt asociate cu spiralele Caii Lactee. Centrul Galaxiei se afla în Constelatia Pleiadelor, fiind marcat de steaua Alciona, Soarele central al Pleiadelor, aflat la 400 de ani lumina de noi. Centura Fotonica incercuieste Constelatia Pleiadelor. Sistemul nostru solar trece prin aceasta Centura de doua ori în 25.920 ani, perioada considerata Anul Galactic (numit de antici Anul Mare), iar trecerea Centurii dureaza 2000 de ani.
Excentricitatea orbitala a satelitului Titan este de 0,0288.
Impactul cu cometele a adus probabil pe Luna o cantitate destul de insemnata de apa. Radiatia solara insa descompune apa de suprafata în elemente componente. Doar în regiunile permanent intunecate am putea cauta urme de gheata.
Satelitul Hyperion are o forma aplatizata și se roteste haotic probabil datorita unei coliziuni recente.
Makemake este singurul obiect mare al centurii Kuiper ce nu are sateliti, din care cauza estimarea masei acestuia este mai dificila.