Inclinatia axei fata de orbita a Terrei este de 23,4393 grade.
In functie de masa compozitia chimica a intregului Pamant ar fi urmatoarea: 34,60% fier, 29,50% oxigen, 15,20% siliciu, 12,70% magneziu, 2,40% nichel, 1,90% sulf, 0,05% titan.
Densitatea satelitului Ganymede este de 1,942 g/cm cubi.
Pamantul sufera o miscare de precesie cu o perioada de 25.800 de ani și una de nutatie cu perioada de 18,6 ani. Acestea sunt cauzate de atractia diferita a Soarelui și Lunii, iar Terra nu are o forma perfect sferica, ci este bombata la ecuator.
Luna nu are stralucire proprie, ci doar reflecta razele Soarelui.
Atmosfera superioara a planetei Jupiter este vizibil impartita în benzi la diferite latitudini, iar de-a lungul liniilor ce e delimiteaza se pot observa turbulente și furtuni. Benzile de nori, diferit colorate, se invart în jurul planetei în sensul acelor de ceasornic. Viteze de 100 m/s sunt comune în zonele de turbulenta. Benzile variaza în grosime, culoare și ntensitate de la an la an, insa raman suficient de stabile în timp. Viteza vanturilor, compozitia chimica a norilor și diferentele de temperatura sunt responsabile de delimitarea lor.
Voyager 1 a facut o descoperire surprinzatoare a fost activitatea vulcanica de pe satelitul Io.
Edmund Halley (1676-1678) a alcatuit primul catalog al stelelor din emisfera sudica.
Periheliu (cel mai apropiat punct de Soare) planetei Mercur este de 46.001.272 km.
Aria suprafetei planetei Mercur este de 74.800.000 km2 (0,108 din cea a Terrei).
Uranus detine un sistem de inele, numerosi sateliti și o magnetosfera.