Coroana solara se extinde în spatiu pe milioane de km și este vizibila doar în timpul eclipselor, temperaturile atingand aici valori de peste 1.000.000 K.
Universul se afla în expansiune de 13,7 miliarde de ani și doar 5% din totalul materiei și a energiei este detectabila în mod direct.
Io are o rotatie în jurul axei egala cu revolutia în jurul planetei mama, și o orbita aproape circulara, acestea fiind probabil efectele unor puternice forte mareice. Astfel, prezinta spre Jupiter aceeasi fata, intocmai ca satelitul nostru natural. Pe o orbita circulara la 422.000 km de planeta, satelitul este supus constant contractiei și dilatarii în campul gravitational intens al lui Jupiter, fiind de asemenea supus presiunilor și de orbita urmatorului satelit, Europa, cu care este în rezonanta. Ca urmare a fortelor mareice, Io este deformat, iar frecarea rezultata incalzeste și topeste rocile din interior, producand vulcani și revarsari de lava, ca și gheizere de dioxid de sulf. Vulcani de marimea Frantei pot erupe ani de zile incontinuu. Lava este aruncata în spatiu la cateva sute de kilometri, avand initial o temperatura foarte mare, 1627 grade celsius.
Apogeul (cel mai apropiat punct de planeta) satelitului Proteus este de 117.705 km.
Afeliul (cel mai indepartat punct de Soare) a planetei Neptun este de 4.537.039.826 km (29,830 UA).
La data de 18 martie 1965, cosmonautul rus Aleksei Leonov a fost primul om ce a "pasit" în spatiul cosmic, unde a rezistat timp de 12 minute 9 secunde. Nascut în 1934, Leonov a facut parte din grupul de 20 de piloti selectati în 1960 de Fortele Aeriene Sovietice pentru a deveni cosmonauti. Evenimentul istoric a avut loc în cadrul zborului Voskhod 2. Aleksei Leonov a ramas în spatiu, conectat în afara navei cu un cablu de 5,35 metri, putin peste 12 minute, revenirea în nava fiind marcata de un incident care era sa il coste viata.
Perioada de rotatie siderala (durata zilei) planetei Saturn este de 0,444 zile.
Temperatura la suprafata satelitului Callisto este cuprinsa intre -193 pana la -108 grade Celsius.
Unul dintre lanturile muntoase de pe Luna au primit numele de Montes Carpatus: Muntii Carpati.
Alexei Dimitrov, un cercetator rus, a constatat ca Luna isi fabrica atmosfera proprie, una alcatuita din compusi ai sodiului, care acum se intinde ape o suprafata de 6000 de kilometri patrati.
Diametrul Lunii este de 3.474 km, de 3,7 ori mai mica decat planeta noastra.