Inclinatia axei satelitului Io este de 0 grade.
Stratul de nori al planetei Jupiter are o grosime de doar 50 km. Sub stratul de nori de amoniac exista o regiune "senina", iar sub aceasta se presupune ca ar exista nori în care predomina apa (asemeni celor binecunoscuti pe Terra), datorita fulgerelor observate în atmosfera lui Jupiter.
Perioada de rotatie la ecuator a Soarelui este de 26,8 zile.
Unele stele au diametrul de 300, 500 ori mai mare decat al Soarelui.
Centura de asteroizi este formata din aproximativ 220 din asteroizii ce formeazaau un diametru mai mare de 100 km. Un numar cuprins intre 700.000-1.700.000 de asteroizi au peste 1 km diametru. Se presupune ca în total ar fi cel putin de ordinul milioanelor.
Titan, alaturi de Europa (satelit al lui Jupiter) și de Marte, sunt printre cele mai propice locuri pentru aparitia vietii. Unii cercetatori au sugerat ca ar putea exista viata pe Titan, folosind metanul în loc de apa și respirand hidrogen. Evident, criticile aduse acestor teorii sunt nenumarate, incepand cu faptul ca metanul nu este nici pe departe un solvent atat de eficient precum apa.
Densitatea planetei Mercur este de 5,427 g/cm3 (0,984 din cea a Terrei).
Presiunea din nucleul Soarelui este de 340 de miliarde de ori mai mare decat presiunea de pe Pamant.
Toti atomii care alcatuiesc corpul nostru, cu exceptia hidrogenului și heliului, au fost creati în infernul din stele. Acesti atomi sunt eliberati de fiecare data cand o stea moare, imbogatind universul cu elementele necesare vietii.
Galaxia cuprinde toate stelele vizibile impreuna cu materia interstelara.
Pamantul se afla la 30.000 de ani lumina de centrul galactic.