Tatuul pitic argentinian masurat fara coada are o lungime intre 9 și 11,5 centimetri. În ciuda aspectului sau fragil, gratie ghearelor sale mari, el se poate ingropa sub pamant în cateva secunde. De fapt, ca animal nocturn solitar, el petrece cel mai mult timp sub pamant, de preferat în apropierea musuroaielor de furnici pentru a beneficia continuu de surse de hrana. Pe langa furnici și larve, dieta lui mai contine și viermi, serpi, radacini și plante. Se crede ca tatuul pitic argentinian este pe cale de disparitie, insa oamenii de stiinta stiu atat de putine lucruri despre el incat nu se stie sigur în ce stare se afla populatia.
Antidotul la muscaturile de sarpe se face din veninul cobrei, cel mai veninos sarpe din lume.
Serpii și cele mai multe specii de soparle isi scot limba afara pentru a capta moleculele olfactive din aer. În momentul cand limba este retrasa în gura moleculele ajung pe organul lui Jacobson și astfel mirosul este analizat.
Cei mai mari serpi africani sunt pitonii care au intre 7-7,5 m lungime.
Salmoneloza este infectia cu bacterii din specia Salmonella, contactate mai ales de la reptile - serpi, soparle, testoase care elimina bacteria prin fecale. Bacteria produce infectii digestive - diaree, dureri abdominale, greata, varsaturi, febra, deshidratare - iar în cazul copiilor mici poate duce la evolutia pneumoniei, meningitei, sau chiar la septicemie.
Meerkat, locuieste în desertul Kalahari din Afica sudica, este imun la veninul de scorpioni. Masculii și femelele sunt greu de deosebit, în principal pentru ca sunt de aceasi marime, la 50 cm, numai coada avand 20 cm lungime. Mananca insecte, mamifere mici, scorpioni, sopirle și serpi. Societatea lor este formata din grupuri numite "colonii" sau "gloate", fiecare cu pana la 40 de membri. Au o durata de viata de aproximativ 10 ani.
Serpii sunt specii termofile, traiesc mai ales în regiunile calde, în deserturi nisipoase, fluvii, lacuri, paduri și mlastini. În zonele temperate serpii hiberneaza, în cele calde ei intra într-o stare caracteristica de odihna.
Sarpele nu are timpan și nici ureche mijlocie. De aceea limba sa extrem de sensibila, reprezinta un organ de miros și pipait și vine sa compenseze auzul foarte slab dezvoltat. Ea este tinuta într-o teaca în fundul gurii, are un colorit inchis și este de obicei bifurcata. Poate fi scoasa afara cand sarpele are gura deschisa dar și atunci cand este inchisa prin crapatura ingusta din varful botului. Sarpele obisnuieste sa adulmece cu limba atat pentru a urmari prada, dar și pentru a se orienta în mediul din jurul sau. Mirosul sarpelui este sporit de organul lui Jacobson, iar la unele specii (vipere, pitoni, boa) apar pe cap niste organe numite senzori termici cu ajutorul carora este detectata temperatura aerului.
Vulturul codalb este cea mai mare specie de pasare rapitoare din Delta Dunarii, anvergura aripilor sale ajungand la 2,5 metri. Pe urmatorul loc într-un top al celor mai mari pasari din Delta se plaseaza pelicanul cret, alta specie protejata la nivel european. Anvergura aripilor sale este de circa 320 centimetri, are o greutate de 13 kilograme și o lungime de 170 centimetri. Capintorsul este o pasare care prezinta unul dintre cele mai curioase comportamente. Atunci cand este amenintat, isi rasuceste capul și gatul la 180 de grade, de aici venindu-i și numele, și scoate sunete asemanatoare celor scoase de un sarpe. Cea mai mica pasare din Romania este ochiul boului și se poate intalni în Delta. Are pana la 10 centimetri lungime, o anvergura a aripilor de pana la 17 centimetri și o greutate de pana la 13 grame. Cel mai mare mamifer din Delta este mistretul, care poate ajunge la o greutate de 200 kilograme, iar cel mai mic este chitcanul..
Pe vremuri, vinul era utilizat în scop terapeutic, în tratamentul starilor diseptice, în anemii și în combaterea insomniilor. La greci, Hippocrattes recomanda vinul ca medicament în caz de pneumonie, debilitate fizica, muscaturile serpilor veninosi, precum și în vindecarea plagilor deschise. Prin cantitatea sa apreciabila de zaharuri, vinul are deosebite calitati nutritive și energetice. Acesta furnizeaza organismului 700 cal/l. De asemenea, vinul contine multe vitamine: A, B1, B2, PP și saruri minerale: P, Fe, K, Na, Si, a, Mg, Mn.