Meduza Irukanji este o temuta molusca otravitoare este cea mai periculoasa vietate din mari și oceane, numarul oamenilor ucisi în fiecare an de Irukanji depasind cifra cumulata a tuturor victimelor rechinilor, serpilor de mare, baracudelor și a pestilor veninosi.Meduzele Irukanji folosesc doua tipuri de otrava : cea de toxicitate redusa, care este secretata în momentele în care vaneaza pesti, moluste și crustacee; și cea mult mai toxica, care este folosita strict în autoaparare. Veninul este pastrat în tentacule și este injectat la contactul cu pielea omului. Un singur tentacul contine o cantitate de venin suficienta pentru a ucide 50 de oameni. Irukanji traiesc în apele teritoriale ale Filipinelor, Vietnamului și Australiei. Din anul 1954 pana în prezent, un numar de 5 567 de oameni si-au pierdut viata datorita atacurilor meduzelor Irukanji.
Exista animale care emit ultrasunete cu ajutorul carora isi pot gasi cu usurinta hrana. Astfel marsuinul, un mamifer asemanator delfinului, produce unde ultrasonore cu o frecventa de 70.000 de Hz, cu ajutorul lor detectand bancurile de pesti din apropiere, iar balenele, cand aud aceste semnale, fug din calea dusmanului lor. Pe acest fapt se bazeaza vanatorii de balene care le fugaresc, folosind ultrasunete; complet obosite, balenele se vaneaza mai usor.
Kiwa hirsuta, cunoscut drept crabul "yeti" de catre majoritatea este un crustaceu descoperit în 2005 pe Insula Pastelui din Oceanul Pacific. Acesta si-a primit numele datorita "blanii" sale de pe clesti si, conform oamenilor de stiinta, ar putea fi unul dintre cele mai complexe crustacee studiate pana în prezent. Unii cred ca acesta "cultiva" anumite bacterii pe clestii sai parosi, pe care le folosesc mai apoi pentru a detoxifia anumite minerale de pe fundul marii, de pe care mai apoi mananca. Ingeniozitatea (si blana) acestui crab sugereaza ca am putea avea de a face cu un adevarat mutant paros și genial al unei specii disparute, sau, ca sa pastram atmosfera "geeky", un fel de Beast (X-Men) al crabilor.
Insula Pastelui este insula cea mai izolata, situata în mijlocul Oceanului Pacific, la 3 500 km distanta de continentul sud-american.
Pe Coasta Scheletelor de la intalnirea Desertului Namib cu Oceanul Atlantic, multe epave stau marturie pentru necrutatoarele ceturi albe și dese, formate din combinarea curentilor de aer calzi și reci. Periodic, paclele cuprind apele, tarmurile și campiile de pietris, precum o capcana periculoasa.
Dintre moluste, caracatita este inclusa în clasa cefalopodelor, adica a acelor animale care au în jurul capului, mai exact, al gurii brate tentaculare prevazute cu ventuze, care servesc la pipait, la apucat prada și uneori la deplasare.
Oceanul Atlantic sa format în urma cu 195 pana la 135 milioane de ani în centrul Atlanticului de nord de azi. Cand America de Nnord de-a lungul a catorva milioane de ani sa despartit de continentul African și de cel Sud American. Deja cu 150 de milioane de ani în urma Atlanticul ocupa o traime din suprafata actuala a sa.
Rechinul este singurul peste capabil sa clipeasca cu ambii ochi simultan.
Ariciul rosu de mare (Strongylocentrotus franciscanus) este un animal tepos traieste în medie 35 de ani, insa indivizii care reusesc sa depaseasca aceasta varsta ajung sa traiasca mult, pana la 200 de ani. Traieste în Pacific, în ape putin adanci, cu fund pietros și curenti linistiti. Pe masura ce inainteaza în varsta ii cresc și tepii, ce ating 19-20 de cm. Nu isi mareste doar volumul corpului, ci și capacitatea de reproducere, la varste avansate, aricii de mare rosii se inmultesc mai cu spor. În majoritatea timpului imobili și cu un metabolism lent, aricii de mare se pot misca discret pe fundul oceanului cu cele cateva membre ciliforme. Adesea sunt vazuti în grupuri de 4-5 exemplare.
Arhipelagul Galapagos, aflat la aproape 1000 km departare de tarmul ecuadorian, în Oceanul Pacific, este asezat deasupra unuia dintre punctele fierbinti ale Terrei, într-un loc în care scoarta Pamantului, foarte subtire, se crapa mereu, lasand sa iasa la suprafata magma topita care fierbe în adancul planetei. În 1978, arhipelagul a fost inclus pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO, iar în 1985 a devenit Rezervatie a Biosferei.
