Sokushinbutsu este o ceremonie bizara practicata de unii calugari budisti. Aceasta era un act final de auto-negare, cunoscut și ca auto-mumificarea. A fost scos în afara legii de catra guvernul japonez la sfarsitul secolului al XIX-lea, în prezent nefiind practicat de nici o secta budista. Pentru a ajunge la auto-mumificare, calugarii budisti aveau o dieta foarte speciala, cu activitati fizice riguroase, pentru a-si transforma corpul într-o structura cu o grasime. Acestia mancau doar scoarta anumitor copaci și radacini și beau un ceai otravitor ce cauza pierderea lichidelor din corp dar prevenea descompunerea corpului dupa moarte. Dupa aceasta dieta ce dura 3 ani de zile, calugarii se inchideau într-un mormant de piatra, ce nu permitea niciun fel de miscare a corpului. Atasat mormantului era un tub prin care calugarul respira și un clopotel, ce indica faptul ca cel dinauntru inca este în viata. Dupa ce clopotelul nu mai suna, tubul era scos și mormantul sigilat. Se crede ca sute de calugari au incercat sa se auto-mumifice insa pana în prezent au fost gasite doar 24 de astfel de mumii.
In mediul rural la unguri exista obiceiul ca în a doua zi de Pasti fetele sa fie duse la fantana și acolo sa fie stropite cu apa de catre flacai.
In Suedia se pastreaza bradul impodobit pana la 20 de zile dupa sarbatorirea Craciunului.
Oul vopsit este simbolul Mantuitorului, care paraseste mormantul și se intoarce la viata, precum puiul de gaina iesit din gaoace.
Un paianjen vazut în noaptea de Halloween ar reprezenta spiritul unei persoane dragi, decedate, care vegheaza asupra ta.
Daca aveti ceva prin casa ceva de aruncat, nu trebuie sa o faceti în prima zi a anului, chit ca e vorba și de resturile menajere.
Paianjenul este considerat ca aducator de noroc și în multe cazuri oamenii nu il omoara, ci doar il arunca din casa.
Ignatul este divinitatea solara care a preluat numele și data de celebrare a Sf. Ignatie Teofanul (20 decembrie) din calendarul ortodox, sinonim cu Ignatul Porcilor - în zorii zilei de Ignat se taie porcul de Craciun - și cu Inatoarea. Potrivit calendarului popular, Inatoarea, reprezentare mitica a panteonului romanesc, pedepseste femeile care sunt surprinse lucrand (torc sau tes) în ziua de Ignat. Animalul sacrificat în aceasta zi este substitut al zeului care moare și renaste. Impreuna cu timpul, la solstitiul de iarna. În antichitate, porcul a fost simbol al vegetatiei, primavara, apoi sacrificiul lui s-a transferat în iarna.
In Spania, traditiile de Mos Nicolae includ un foarte tanar "episcop copil", de obicei avand intre trei și sase ani, și un grup de barbati numiti "auroros", care canta oratii. Barbatii aduna colecte, care sunt apoi daruite de preot sau "episcopul copil". Copilul poate fi escortat de colegii de clasa, poate calari un mic cal sau prezideaza, impreuna cu preotul și profesorul, o masa la care se servesc fructe uscate, nuci și prajiturele.
Sabatul este ziua festiva și sfanta a evreilor. incepe vinerea dupa-amiaza și se termina sambata, la apusul soarelui. În aceasta zi, copiii, tinerii și adultii se reunesc în jurul mesei, pentru a aminti ca și Dumnezeu s-a odihnit dupa Creatie. Painea și alimentele ce se consuma de sabat au fost pregatite în ajun, pentru ca este interzisa orice activitate în aceasta zi.
Dupa slujba de noapte, bucovinenii isi ordoneaza, pe doua randuri jurul bisericii, cosurile cu pasca, pentru a fi sfintite de catre preot. La intoarcerea spre casa, fiecare duce în mana și lumanarea aprinsa la Inviere.