Cromatica oualor decorate prezinta o gama multipla de combinatii: galbenul evoca lumina, tineretea, fericirea, recolta bogata, ospitalitatea; rosul, culoarea magica, simbolul sangelui, deci al vietii, al focului purificator, al soarelui, al dragostei, al bucuriei de viata; albastrul cerului și al vazduhului, talisman al vitalitatii și al sanatatii; negrul, simbolul absolutului, al statorniciei și al eternitatii, a fost atribuit în mitologie divinitatilor sau duhurilor care traiesc sub pamant; maroul este simbolul pamantului roditor.
De Sfanta Maria Mica se spune ca aceia care nu si-au adunat plante medicinale nu trebuie sa mai faca acest lucru pentru ca acestea isi pierd puterea tamaduitoare daca sunt culese dupa Sfanta Maria Mica.
In a doua zi de Pasti, galezii urca pe munte pentru a intampina primele raze ale soarelui care vestesc Invierea.
Obiceiul trimiterii felicitarilor catre cei dragi cu ocazia sarbatorilor de iarna a fost initiat de catre Sir Henry Cole din Anglia. Acesta s-a intamplat în anul 1843 și prima felicitare a fost conceputa de catre J.C.Horsley. S-au vandut 1000 de copii în Londra. Un artist englez, William Egley, a produs o felicitare populara în 1849. De la inceput temele și imaginile erau variate la fel ca și obiceiurile de Craciun din lumea intreaga.
In Vinerea Patimilor, Vinerea Mare, o traditie care nu s-a pierdut este ducerea de flori la biserica pentru Hristos și trecerea pe sub masa de 3 ori, ce semnifica potignirile pe care le-a avut Mantuitorul atunci cand si-a carat în spate propria cruce pentru rastignire.
In secolul al XII-lea, oamenii obisnuiau sa atarne brazii de Craciun în tavan, cu varful în jos, ca simbol al crestinatatii.
In Franta de Pasti, locuitorii din Bourgogne isi ofera reciproc oua vopsite. Se asaza o scandurica inclinata și fiecare rostogoleste pe ea ouale pe care le-a adus. Acela al carui ou atinge un altul il castiga si-l mananca pe loc. La acest joc numit "la roulle" se folosesc oua colorate în rosu, galben, verde și violet.