Numai în ziua de Dragobete sau a "capului de primavara", feciorii puteau sa devina frati de cruce. Ei obisnuind sa isi cresteze cu cutitul bratele, suprapunandu-si apoi taieturile.
De Sfanta Maria Mica se impart struguri și prune de sufletul mortilor, pentru ca acestora sa li se ierte pacatele și sa primeasca și ei din roadele toamnei pe lumea cealalta.
In unele sate din Elvetia exista credinta ca ouale de Pasti sunt ouate de cuc, în alte zone elvetiene se spune ca ele sunt aduse de iepurasi. De aceea, copiii pregatesc din primele flori de primavara cate un cuib în care acestea sa fie depuse.
In Suedia, bradul ramane impodobit inca 20 de zile de la Craciun.
In zona Campulung Moldovenesc, în zorii zilei de duminica, credinciosii ies în curtea bisericii, se aseaza în forma de cerc, purtand lumanarile aprinse în mana, în asteptarea preotului care sa sfinteasca și sa bine-cuvanteze bucatele din cosul pascal. În fata fiecarui gospodar este pregatit un astfel de cos, dupa oranduiala stramosilor. În cosul acoperit cu un servet tesut cu model specific zonei sunt asezate, pe o farfurie, simbolurile bucuriei pentru tot anul: seminte de mac (ce vor fi aruncate în rau pentru a alunga seceta), sare (ce va fi pastrata pentru a aduce belsug), zahar (folosit de cate ori vitele vor fi bolnave), faina(pentru ca rodul graului sa fie bogat), ceapa și usturoi (cu rol de protectie impotriva insectelor). Deasupra acestei farfurii se aseaza pasca, sunca, branza, ouale rosii, dar și ouale incondeiate, bani, flori, peste afumat, sfecla rosie cu hrean, și prajituri. Dupa sfintirea acestui cos pascal, ritualul de Pasti se continua în familie.
In Joia Mare, numita și Joia Patimilor, se duce la biserica mancare și bautura, pentru a se sfinti și apoi pentru a se da de pomana pentru sufletul mortilor.
De Sfantul Ilie, romanii isi aminteau și de sufletele mortilor, în special de sufletele copiilor morti. Femeile chemau copii straini sub un mar, pe care il scuturau ca sa dea de pomana merele cazute. Astfel, se considera ca mortii se veselesc.
"Olentzaro" este un personaj de traditie basca, un fel de Mos Craciun romanesc. Acest om bun, care poarta bereta și este inconjurat de cadouri, e personajul cel mai indragit de copiii basci. Dupa ce citeste scrisorile trimise de copii și cauta jucariile pe care acestia i le cer, merge în fiecare an, în seara de Ajun, la casele copiilor, pentru a le lasa pachetele, mai mici sau mai mari, cu cadouri.
Dovleacul sculptat și luminat de o lumanare aprinsa în interior, este unul dintre cele mai proeminente simboluri ale Halloween-ului, deseori fiind numit lanterna ratacitoare. Originare din Europa, aceste lanterne au fost mai intai sculptate în napi turcesti. Capul era considerat cea mai puternica parte a corpului, pentru ca adapostea spiritul și cunoasterea, celtii folosind deseori legume ca și simbol pentru a alunga orice superstitie.
In traditia romaneasca Mos Nicolae este de fapt adevaratul Mos Craciun, iar în seara în care el vine sa lase daruri pentru totii copiii cerurile de deschid și el poate fi vazut la dreapta Lui Dumnezeu.
Intr-o legenda, o vrajitoare rea transformase o femeie într-o floare de mac, ea putand parasi campul de maci pentru a-si vedea familia numai în timpul noptii. Intr-una din nopti, femeia i-a dezvaluit sotului ei ca vraja ar putea fi destramata daca a doua zi acesta va culege de pe camp floarea în care era preschimbata. Dimineata, barbatul s-a dus pe camp și si-a deosebit sotia în mijlocul a sute de flori de mac, intrucat aceasta nu era udata de roua zorilor (isi petrecuse noaptea alaturi de sot). El a cules floarea, descantul vrajitoarei a fost destramat, iar cei doi au trait fericiti în veci.