Halloween-ul provine dîntr-o sarbatoare pagana, care onora mortii.
In zonele rurale din Romania, exista obiceiul, ca dupa consumarea oualor, cojile rosii sunt pastrate pentru a fi puse în brazde, la arat, crezandu-se astfel ca pamantul va da rod bun.
Grecii erau constienti de faptul ca somnul binecuvantat produs de mac poate aluneca cu usurinta catre moarte. Pliniu relata ca macul consumat în mari cantitati "produce un somn ce poate ajunge pana la moarte". Cei doi frati Hypnos și Thanatos (somnul și moartea) erau reprezentati purtand pe cap cununi din flori de mac sau avand în maini flori de mac.
Exista numeroase superstitii asociate cu paianjenii de casa. În Antichitate paganii, reprezentantii unor triburi africane și asiatice, considerau paianjenii ca avand puteri vindecatoare, utile omului, ca aduc un semn bun de prosperitate și fericire în casa în care apar.
In Franta se obisnuieste sa se arda o crenguta de maslin inainte de inceperea cinei de Craciun.
In Germania de Paste se aprinde un foc mare din brazii uscati folositi la Craciun. Semnificatia acestuia este triumful zilelor insorite de primavara asupra celor friguroase de iarna.
In Rusia, mancarea traditionala este purcelul de lapte, fript intreg la cuptor, și neaparat vodca. Prima secunda a Anului Nou este asteptat cu toate ferestrele deschise, pentru ca acesta sa patrunda în case.
Traditia spune ca de Sfantul Nicolae nuielusa cu care este lovit neascultatorul trebuie sa fie de mar, iar daca aceasta, pusa în apa, va inflori pana la Nasterea Domnului (Craciun), inseamna ca sfantul "a mijlocit" iertarea celui care a fost lovit.
Ideea de "luna de miere a aparut în vechiul Babilon, dar sub alta forma. Socrii mici erau obligati sa-i aprovizioneze zilnic, timp de o luna, pe tinerii casatoriti cu mied (vin cu miere).
Joia din Saptamana Mare este deja o zi deosebita cand se fac focuri pentru sufletele mortilor care vin la geam. In unele parti din zona extracarpatica, în aceasta perioada se fac focuri pentru sufletele raposatilor care se spune ca vin și se aseaza la streasina. De aceea, nu se matura, ca sa nu se faca praf prea mult, care sa fie aruncat în gura mortilor. Se face curatenie doar în primele trei zile și daca se matura se face discret pentru ca sufletele care nu sunt de vazut sa nu sufere.
In Tara Barsei, în jurul Brasovului, de Paste se face o petrecere care aduna intreaga comunitate. Obiceiul este numit Junii Brasovului, aici gupuri de tineri, organizati asemeni cetelor de calusari sau de colindatori, cu vataf și casier, strang oua de la tinerele fete, dupa care se merge catre Pietrele lui Solomon, la picnic, unde vor avea loc intreceri. Cea mai cunoscuta și indragita dintre ele este aruncarea buzduganului.