Se spune ca de Boboteaza apele se curatesc de puterile malefice.
In Ungaria predomina ouale vopsite în rosu și galben. Dintre motivele de ornamentatie cele mai des folosite sunt: stoguri de fan, case, fantani cu cumpana, femei cu cosuri de oua în mana.
In Norvegia în Ajunul Craciunului se ascund toate maturile din casa pentru ca în trecut se credea ca vrajitoarele și spiritele rele intrau în casa și furau maturile pentru a zbura cu ele.
Se spune despre Sfantul Francis ca a fost renumitul sfant care avea un control miraculos asupra animalelor și care a calatorit pana în Orientul Mijlociu pentru a converti musulmanii.
In a doua zi de Pasti, fetele din Ardeal sunt stropite cu parfum.
Biserica Ortodoxa si-a dobandit autonomia în anul 1054, continuand sa sarbatoreasca Pastele pe baza calendarului Iulian. Totusi în 1582, ca urmare a trecerii la calendarul Gregorian, data de 4 octombrie a fost urmata imediat de cea de 15 octombrie, eliminandu-se astfel 10 zile. Deci pentru a determina data Pastelui Ortodox, se afla intai data acestuia conform calendarului Iulian, adaugandu-se insa și cele 10 zile eliminate în perioada 5 octombrie - 15 octombrie 1582.
In Mexic, în "Semana Santa" (Saptamana Mare) sunt organizate spectacole avand ca subiect patimile lui Iisus Hristos, actorii purtand vesminte ca acum 2000 de ani.
In secolul al XVI-lea brazii de Craciun erau decorati cu trandafiri rosi, mere, lumanari aprinse și hartie colorata.
Obiceiul de a purta masti și costume de Halloween apartine vechilor celti. Acestia le purtau în speranta ca sufletele care bantuiau în aceasta noapte nu ii vor recunoaste și nu isi vor da seama ca sunt oameni.
De Florii se obisnuieste sa se faca "de ursita", astfel ca fetele aflau, prin diverse procedee, daca se vor casatori sau nu în acel an.
Peste 93% din copiii americani merg costumati la colindat pentru dulciuri, în seara de Halloween.