Pentru a atrage binele asupra caselor lor, de Craciun oamenii tin masa intinsa toata noaptea.
Macul simbolizeaza, în primul rand, frumusetea și gingasia persoanei care primeste floarea. Este floarea dragostei pasionale, asociata cu ardoarea și nerabdarea.
Sarbatoarea Pascala reprezinta cea mai mare și mai importanta sarbatoare a crestinismului. Credinciosii acestei religii, dupa ce au tinut un post de sapte saptamani, sarbatoresc cu entuziasm Invierea lui Iisus. Una dintre cele mai interesante traditii ale acestei sarbatori este vopsirea în rosu a oualor de pasare, simbol al invierii în mai multe culturi.
In Italia asaza pe o farfurie, în ajun, scrisorile în care-si noteaza dorintele, promitandu-i lui Mos Nicolae ca vor fi cuminti în anul care va veni. A doua zi, în locul scrisorilor, gasesc dulciurile lor preferate.
Grecii au o traditie în care se ciocnesc oua, cunoscuta sub numele de tsougrisma. În Grecia, prietenii și vecinii isi ciocnesc ouale unul de celalalt, pentru a vedea cine ramane cu oul intreg. Acela care are ultimul ou intreg este considerat norocos. Vinurile grecesti și ouzo dau petrecerii în aer și mai jovial, iar masa dureaza o mare parte din noapte.
Denumirea de revelion vine din limba franceza-"Revellion" , ceea ce inseamna aproximativ "veghe" aci cu sensul de ospat la miezul noptii.
Voturile pentru alegerea papei sunt numarate dupa care sunt cusute. Cardinalii voteaza în prima zi o data și apoi de doua ori în fiecare dimineata și dupa-amiaza, pana cand un candidat obtine o majoritate de doua treimi. Fiecare isi scrie alegerea pe o bucata de hartie și o impatureste în jumatate. Cardinalii merg apoi pe rand la altar și pun voturile într-o urna. Hartiile sunt amestecate, numarate, deschise și analizate de trei cardinali. Al treilea trece un ac cu ata prin voturile numarate. La sfarsitul fiecarei sesiuni de votare, dimineata și dupa-amiaza, voturile sunt arse.
In unele sate se mai pastreaza obiceiul de a colinda de Florii. În sambata Floriilor copiii merg la fiecare casa, canta și fac urari de bine și sanatate, cu crengute de salcie sfintite în mana.
Sanvasaiul era un obicei de aflare a soartei practicat în seara de Revelion. Pe vatra ori pe plita incinsa era asezate boabe de grau, fiecare purtand numele unor persoane de sex feminin și masculin. Boabele de grau erau numite tinandu-se seama de afectivitarea dintre tineri. Datorita vetrei incinse, boabele sareau. Daca boabele reprezentand fata se indreapta spre cel care purta numele baiatului, se credea ca fata umbla dupa baiat. Daca ambele boabe sarind se apropiau se credea ca tinerii se iubesc reciproc. Daca boabele sareau în sens opus era semn ca tinerii nu sunt impreuna. Se facea adesea mare haz în timpul acestui obicei.
La intrarea în fiecare casa japoneza, podeaua este ridicata cu aproximativ 15 centimetri, ceea ce indica faptul ca cei care intra trebuie sa se descalte și sa-si puna papuci. La intrarea în camerele cu podea din "tatami", o podea traditionala facuta din paie de orez, cu margini din brocart, pragul este inaltat cu 2-5 centimetri, ceea ce inseamna ca și papucii trebuie lasati la usa.
Joia Mare este incadrata în credinta populara ca o Joimarita, care e un fel de Sfanta. Joimarita este foarte atenta la serbarea zilei sale și la respectarea traditiilor. Este reprezentata ca o batrana sinistra ca aspect, care toaca degetele fetelor lenese, ce nu au terminat torsul pana acum. La sat, în perioada de iarna se toarce lana, inul, canepa și se tese. Toate acestea trebuie facute pana la Pasti pentru ca de Pasti se dau hainele noi.