Diamantul Tiffany Yellow are o culoare galbena aproape unica care se intensifica daca este expus în lumina artificiala.
Insecta cu cel mai mare numar de picioare care a fost descoperita pana în prezent este un miriapod numit Illacme plenipes care apare în California și are 375 de perechi de picioare, deci în total ajunge la 750. Acestea sunt prevazute cu gheare care ii ofera posibilitatea sa se agate cu usurinta de stancile din habitatul în care traieste sau sa sape în pamant galerii pentru a se ascunde. Are posibilitatea de a indeparta granulele de pamant cu trompa sa rudimentara, iar functia senzoriala este indeplinita de o pereche de antene destul de lungi.
Lacul cu cea mai mare salinitate este Marea Moarta. Oglinda apei se afla la 395 de metri sau 403 de metri dupa alte surse, sub nivelul marii
Muntii Carpati gazduiesc cele mai mari populatii de lupi, ursi bruni și lincsi din Europa.
Traditia spune ca de Sfantul Nicolae nuielusa cu care este lovit neascultatorul trebuie sa fie de mar, iar daca aceasta, pusa în apa, va inflori pana la Nasterea Domnului (Craciun), inseamna ca sfantul "a mijlocit" iertarea celui care a fost lovit.
Muntii Bucegi sunt "suspectati" de fenomene paranormale. Din declaratii de la diversi oameni și cercetatori se afla ca exista o zona de aproximativ un kilometru unde organismul se revitalizeaza brusc și nu obsoseste
Lacul Assal este punctul cel mai de jos din Djibouti, fiind situat la aproximativ 155 de metri sub nivelul marii. Lacul contine una dintre cele mai sarate ape din lume.
In anul 2020, bolile mintale vor reprezenta a doua cauza de deces, se arata într-un raport al OMS din cauza poluarii, alimentatiei chimizate și mutatiilor genetice la plante.
"Becurile de la Dendera" este un termen utilizat pentru a descrie o presupusa tehnologie antica egipteana a unor becuri electrice reprezentate pe trei basoreliefuri din piatra în templul lui Hathor din cadrul complexului Dendera, Egipt. Sculptura a devenit notabila din cauza asemanarii cu sistemele moderne de iluminat electic. Egiptologii considera ca reprezinta doar imagini simbolice din mitologia egipteana. Parerea egiptologilor este ca relieful este o reprezentare mitologica a unui pilon djed și a unei flori de lotus, în care se afla un sarpe, reprezentand astfel aspecte din mitologia egipteana. Pilonul Djed este un simbol de stabilitate, care este interpretat asemenea coloanei vertebrale a zeului Osiris. În sculpture, cele patru linii orizontale, care formeaza baza superioara a djed-ului, sunt completate de brate umane intinse, ca și cum pilonul djed ar fi o coloana vertebrala. Bratele tin sarpele în floarea de lotus. Serpii care ies din lotus simbolizeaza fertilitatea, subiect legat de inundatiile anuale ale Nilului. În contrast cu interpretarea standard, exista o ipoteza conform careia egiptenii antici aveau cunostinte despre electricitate, ipoteza bazata pe comparatia imaginilor de pe basoreliefurile de la Dendera cu alte dispozitive similare moderne (cum ar fi tuburile Geissler, tuburi Crookes sau lampile cu arc). Sustinatorii acestei interpretari au folosit, de asemenea, un text tradus astfel: stalpi inalti acoperiti cu placi de cupru. Dr. Bolko Stern a explicat în detaliu ca nu exista nicio dovada cum ca egiptenii foloseau energia electrica, iar aceasta descriere nu este o instalatie tehnica, ci se refera la magie. O teorie sustine ca iluminarea piramidelor și a altor monumente egiptene se facea cu lumina solara reflectata din exterior, folosindu-se oglinzi de cupru. Georgio A. Tsoukalos comenteaza folosirea oglinzilor de cupru la iluminarea piramidelor, idee care apare și în filmul din 1999 Mumia: dupa trei-patru cotituri, intensitatea luminii soarelui slabeste și coridoarele raman intunecate, oglinzile nemaiavand puterea sa propage lumina. Peter Krassa și Rainer Habeck au emis ipoteza ca piramidele erau luminate la interior cu curent electric. Georgio A. Tsoukalos mai afirma ca nu exista suficient oxigen în interiorul acelor constructii egiptene pentru a sustine arderea unor torte, iar urmele de fum nu se observa nicaieri.
Cei mai multi dintre noi am fi extrem de suparati daca tema de la scoala ne-ar exploda în fata și s-ar faramita într-o multime de bucati. Nu este insa și cazul studentei Jamie Link de la Universitatea din California. În timp ce Jamie Link lucra la proiectul de doctorat în chimie, o bucata de silicon a explodat pur și simplu. Imediat dupa acest moment, studenta a observat ca acele mici bucati de silicon, rezultate din explozie functioneau în continuare ca senzori. Jamie Link a primit pentru ''praful inteligent'' un premiu de inventica în 2003. Micii senzori pot fi utilizati pentru a monitoriza puritatea apei potabile sau a apei de mare, pentru a identifica diferite particule biologice sau chimice din aer și chiar pentru a localiza și a distruge tumorile din corp.
Pe parcursul existentei sale, molia are un apetit atat de mare, incat este capabila sa manance lana produsa de 12 oi.