Arborii lanseaza apeluri de ajutor, aceste sunete ascutite atingand uneori nivelul de 140 decibeli. Motivul pentru care oamenii nu aud aceste "tipete" ce au drept sursa copacii este faptul ca zgomotele sunt într-o frecventa prea inalta pentru a putea fi detectate de urechea umana. Acest fenomen a fost studiat cu ajutorul unor instrumente sofisticate și s-a ajuns la concluzia ca sursa sunetelor misterioase este seva copacilor. Seceta provoaca uscarea sevei, reducand astfel presiunea pe care aceasta o exercita asupra copacului. Aceasta presiune negativa poate provoca transformarea sevei în anumite portiuni din lichid în gaz, la fel cum temperaturile inalte pot duce la transformarea apei lichide în vapori. Aceste "bule de gaz" ce se formeaza în interiorul sevei reprezinta sursa zgomotelor misterioase.
Penicilina a aparut în 1928 în timp ce inventatorul sau se afla în vacanta. Bacteriologul scotian Alexander Fleming a uitat sa isi curete instalatia de lucru inainte de a pleca în vacanta. Cand s-a intors a observat o ciuperca ciudata pe cateva dintre culturile sale de bacterii. Mai mult, Fleming a observat ca bacteriile pe care se afla acea ciuperca nu se mai dezvoltau. Penicilina este și astazi unul dintre cele mai utilizate antibiotice la nivel mondial.
In urma cu peste 200 de ani, Darwin caracteriza rositul în obraji drept una din cele mai ciudate expresii umane, recunoscand ca nu poate intelege de ce oamenii ar dezvolta un fenomen care sa ii dea de gol într-un mod atat de evident.
Compania Starbucks a fost data în judecata pe motive variate. Ultimele reclamatii se refera la un capac insuficient securizat, sau la ceai "nerezonabil de fierbinte"
Diavolul Tasmanian este un mamifer ciudat din categia de mamifere marsupiale carnivore. Culoarea sa neagra, cu gura mare și dintii ascutiti, strigatele urate pe care le arunca noapte, precum și temperamentul feroce i-au facut pe primii colonisti europeni sa-l porecleasca "diavolul".
Insecta la care actul se*ual implica și un act de cruzime al carui victima este chiar masculul este paianjenul vaduva neagra. Dupa inseminare, femela mananca capul masculului, uneori nu se mai dovedeste atat de rabdatoare și trece la fapte chiar în timpul imperecherii. Se pare ca sursa acestui comportamnet ciudat este un straniu instinct de conservare, care o indeamna sa-si procure destula mancare pentru a asigura supravietuirea urmasului.
In Peru exista un loc miraculos, unic în lume denumit Lacul care aduce copii. Aceasta adevarat balta a fertilitatii, este unul dintre cele mai stranii locuri de pe Terra, se afla în mijlocul unui desert arid, la aproape 70 km sud-est de capitala peruana Lima. Balta de la Chilca, asa este numit locul respectiv, e cunoscuta inca din timpul incasilor, existand marturii ale conchistadorilor spanioli privind ritualurile practicate aici. Se pare ca primii europeni care s-au scaldat în aceasta apa au fost doi ostasi spanioli ce dezertasera din micul detasament al lui Francisco Pizzaro. Ei au putut remarca imediat efectele "tratamentului": casatorindu-se cu indigene, au avut o droaie de copii, reusind sa procreeze, dupa cum scrie cronicarul Rodrigo Diaz de Alcaya, "pana la 70 de ani, datorita faptului ca s-au scaldat în apa despre care se spune ca intinereste și pe care incasii se feresc sa o arate strainilor". Intrigati de aceste "miracole", oamenii de stiinta americani au efectuat cercetari, în anul 1960, asupra apelor baltii și a namolului de aici, dar nu au putut gasi nimic neobisnuit în compozitia lor. "Tratamentele miraculoase efectuate aici nu pot fi puse, în aceste circumstante, decat pe seama autosugestiei!", a declarat dr. Jose Ramon Estacar, de la un spital din Lima. Multi cred insa ca aceste vindecari minunate ar avea mai degraba legatura cu fenomenul OZN. Numai în ultimele decenii, deasupra baltii Chilca a fost semnalata prezenta a zeci de OZN-uri și "lumini misterioase", de fiecare data evoluand noaptea. Numa Rueda, primarul micii localitati din preajma mlastinii, localitate numita tot Chilca, spune ca "Batranii nostri povesteau cum veneau aceste obiecte zburatoare și aruncau o substanta lichida în balta". Poate ca aceste posibile reziduuri abandonate de farfuriile zburatoare sunt raspunzatoare pentru efectele curative deosebite ale apelor baltii.
Insula Pastelui din Chile este situata la circa 4.000 de kilometri de coasta chiliana, Insula Pastelui, sau Rapa Nui, a devenit faimoasa de-a lungul timpului pentru statuile misterioase care au fost ridicate prin mijloace necunoscute pe tarmul ei. Insula este relativ mica, nu masoara mai mult de 140 kilometri patrati, și este complet lipsita de copaci. Doar 4.000 de oameni mai traiesc pe Insula Pastelui, iar micul aeroport existent aici (considerat cel mai izolat aeroport al lumii) ii poate transporta în cateva ore pana în Santiago de Chile. Trebuie de spus ca, în urma cu mai putin de un secol, o calatorie de pe continentul sud-american și pana la Rapa Nui dura cateva saptamani bune. Probabil ca astfel au ajuns și primii locuitori ai insulei, în jurul anului 1.500 d.Hr., cei carora li se atribuie ridicarea uriaselor statui Moai.
Sfinxul Bucegilor emana forta fizica, putere și autoritate. Asemeni Sfinxului din Egipt, el pare sa vegheze o zona plina de mistere, care refuza de mii de ani sa se dezvaluie cunoasterii umane. Sunt destule voci care sustin ca, în munte, s-ar afla tuneluri în care sunt ascunse comori nebanuite, dar nu aur sau nestemate, ci inscrisuri vechi care cuprind intelepciunea altor veacuri. Poate, de aceea, acest loc este protejat de energii misterioase. Locurile sacre ale dacilor din Bucegi nu au fost niciodata cucerite și vandalizate de romani. Aici era și a ramas unul din polurile energetice ale lumii, un loc în care se petrec fenomene stranii. Se crede ca Sfinxul pazeste un portal catre o alta lume, dar acesta se deschide numai celor chemati.
Paianjenii se folosesc în mod frecvent de matasea pe care o pot secreta. Paianjenii fac parte din clasa arahnidelor, ei fiind de asemenea terestri, insa trebuie mentionat ca anumite specii s-au adaptat cu mare usurinta la apele dulci, ei au insa dimensiuni foarte mici. Felul în care acestia supravietuiesc acolo poate sa fie destul de ciudat, avand în vedere ca ei prind bulele de aer și le duc dupa ei, pentru a se putea hrani cu insectele sau pestii mici din adancuri.
Premiile Ig Nobel sunt acordate de Universitatea Harvard celor mai traznite, ciudate și inutile descoperiri stiintifice, o alternativa amuzanta la adevaratele premii Nobel. Premiile sunt sponsorizate de revista Annals of Improbable Research impreuna cu Harvard-Radcliffe Science Fiction Association și Harvard-Radcliffe Society of Physics Students, aceste premii onoreaza imaginatia și stimuleaza interesul oamenilor în ceea ce priveste stiinta, medicina și tehnologia.