In zona Campulung Moldovenesc, în zorii zilei de duminica, credinciosii ies în curtea bisericii, se aseaza în forma de cerc, purtand lumanarile aprinse în mana, în asteptarea preotului care sa sfinteasca și sa bine-cuvanteze bucatele din cosul pascal. În fata fiecarui gospodar este pregatit un astfel de cos, dupa oranduiala stramosilor. În cosul acoperit cu un servet tesut cu model specific zonei sunt asezate, pe o farfurie, simbolurile bucuriei pentru tot anul: seminte de mac (ce vor fi aruncate în rau pentru a alunga seceta), sare (ce va fi pastrata pentru a aduce belsug), zahar (folosit de cate ori vitele vor fi bolnave), faina(pentru ca rodul graului sa fie bogat), ceapa și usturoi (cu rol de protectie impotriva insectelor). Deasupra acestei farfurii se aseaza pasca, sunca, branza, ouale rosii, dar și ouale incondeiate, bani, flori, peste afumat, sfecla rosie cu hrean, și prajituri. Dupa sfintirea acestui cos pascal, ritualul de Pasti se continua în familie.
Noua Guinee este a doua insula din lume ca marime. Aceasta are o suprafata de aproape 786.000 de km2, are teritorii intinse de paduri ecuatoriale, cu o fauna și o flora variata cu peste 11 000 de specii de plante, intre 500-600 specii de pasari, 400 de specii de amfibii, 455 specii de fluturi tropicali și 180 specii de mamifere precum și reptile.
Lacustele au un apetit formidabil și daca sunt ajutate de caldura se transforma în daunatori mari, fiind o adevarata catastrofa pentru culturile agricole. Aceste insecte pot distruge hectare intregi de culturi de cereale într-un timp foarte scurt, intrucat fiecare roi poate contine și cateva mii de lacuste.
Femela paianjenului vaduva-neagra este de 30 de ori mai grea decat masculul.
Paianjenii au doua feluri de a respira, pe de o parte avem deschiderile din zona abdomenului, care ii ajuta sa respire deoarece acestea duc la plamani, și pe de alta parte avem deschiderile care duc la un sistem de tuburi, avand forma unor trahee. Probabil pe acesta au reusit paianjenii sa le modifice atat de bine incat au reusit sa se adapteze la mediul subacvatic, reusind sa respire sub apa cu ajutorul bulelor.
O lacusta poate sari o distanta mai mare de 20 de ori decat lungimea corpului ei. Dar un purice poate sari de 350 de ori marimea corpului lui. Este ca și cum un om ar sari lungimea unui stadion de fotbal.
Cea mai mare molie din America de Nord este specia Actias Luna care traieste în Mexic la granita cu Canada. Are corpul foarte mare și imblanit, aripile anterioare tivite cu maroniu, iar cele posterioare cu rosu. Anvergura aripilor este de 8-11,5 cm (in cazuri rare și de 17 cm), iar coloritul de fond este verzui-deschis. Omizile traiesc în padurile de foioase și se hranesc cu frunzele acestora. Din nefericire adultii nu traiesc foarte mult, cel mult 7 zile, ei nici nu se hranesc, scopul lor este de a se imperechea și a depune ouale, apoi mor.
