Paianjenul Tegenaria Gigantea este foarte fricos, cand simte pericolul, prefera sa fuga decat sa atace.
Cel mai mare gandac de bucatarie zburator este Megaloblatta Longipennis care traieste în America Centrala și America de Sud. Are deschiderea aripilor de 18,5 cm.
Cel mai mic vertebrat din randul rozatoarelor este soarecele-paianjen (Suncus etruscus), din zona tarmului european al Mediteranei, care prefera locurile insorite și stancoase. Seamana, mai degraba, cu un paianjen (de unde și numele) și nu are mai mult de 4 centimetri (cu coada cu tot). Este foarte vioi, mai ales noaptea, cand vaneaza insecte.
Lacusta isi poate manca un picior, deoarece acesta se reface.
Furnicile lucratoare sunt toate femele, cele mari cara bucatelele de hrana, iar cele mici cara lichidele. Alte furnici indeplinesc doar functia de reproducere, iar progeniturile sunt în grija adultilor, de obicei într-o singura colonie se suprapun cam 2-3 generatii.
In anul 1888 naturalistul John Lubbock a observat ca insectele care au baut prea mult alcool sunt de obicei carate "acasa" de insectele din acelasi stup.
Paianjenii fac parte din clasa arachnida, din oridinul araneae, fiind stiute pana acum 105 familii în total, din care 10 sunt deja disparute. Cele mai remarcabile specii sunt paianjenul lup, paianjenul tesator orb, cat și paianjenul saritor.
Floarea Cadavru (Amorphophallus titanum) are cea mai mare inflorescenta din lume. Mirosul ei nu este unul placut, ci unul infiorator, mirosind a carne putrezita pentru a atrage gandaci și muste. Culoarea sa rosie contribuie și ea la iluzia ca este o bucata imensa de carne. Floarea exista doar în regiunea vestica a Sumatrei, o insula din Indonezia, și poate ajunge la o inaltime de sase metri și la o latime de cinci metri.
Desi toate artropodele folosesc muschii atasati de interiorul exoscheletul pentru a se deplasa, paianjenii utilizeaza presiunea hidraulica. Datorita presiunii picioarele se extind și se contracta cu ajutorul unor muschi aductori. Ca rezultat picioarele unui paianjen mort nu se pot extinde și se ghemuiesc. În timpul miscarii presiunea interna din picioare se mareste de 8 ori, în comparatie cu nivelul presiunii cand paianjenul se afla în repaus. Presiunea arteriala a picioarelor este cu succes utiliazata de catre paianjenii saritori. În a treia și a patra pereche a picioarelor are loc cresterea brusca a presiunii, de aceea acesti paianjeni pot executa sarituri la distante de 50 de ori mai mari decat lungimea corpului.
Dihorul cu labe negre (Mustela nigripes), cu toate ca este singura specie de dihor care traieste în America de Nord, detine și tristul record de a fi cea mai rara specie de mustelida. Dihorii actuali traiesc pe o suprafata care se intinde pe doar 2% din habitatul lor original. Fermierii americani s-au lansat la jumatatea secolului trecut într-o adevarata campanie de exterminare a acestor dihori, folosind în acest sens orice mijloace, de la capcane și otrava, la inundarea galeriilor și folosirea cainilor de tip terrier. În prezent, un grup de zoologi entuziasti a lansat un program de salvare a dihorului cu labe negre și spera ca în urmatorii ani numarul lor sa creasca la circa 1.500 exemplare.
Furnicile traiesc în colonii ce numara cateva sute pana la mai mult de un milion de exemplare. În cadrul unei colonii fiecare furnica are o activitate specifica pentru binele comun și prosperitatea coloniei. Cele mai active și intreprinzatoare furnici sunt cele care "vaneaza", ele isi aleg fiecare propriul domeniu și il rascolesc în fiecare zi pentru a cauta hrana. Furnicile lucratoare au anumite sarcini printre care și aceea de aparare a cuibului. Unele care traiesc în colonii mari sunt ca niste soldati, au capul mare și falcile puternice - cu ele rup prada și lupta cu inamicul. Acestea au diferite moduri de a trata inamicul, interesant este ca sunt specii care se bazeaza pe un fel de arma chimica, ataca inamicul și il stropesc cu un lichid lipicios și toxic care provoaca acestuia iritatii severe. Unele dintre specii pot supara omul și animalele, care daca le scormonesc musuroiul și le tulbura activitatea le determina sa se urce pe pielea acestora, iar veninul lasat ce contine acid formic este destul de urzicator și iritant pentru ea. Conform cercetatorilor acest venin are proprietati antibiotice și insecticide.