Pe primul loc în topul celor mai rezistente vietuitoare se situeaza scorpionul ( euscorpius). Poate sta fara hrana trei ani, este campion și din punctul de vedere al rezistentei la bacterii și la radiatii (putand suporta valori de 150 de ori mai mari decat cele mortale pentru om). Scorpionii (ai caror stramosi au trait cu peste 500 de milioane de ani în urma) au o mare capacitate de adaptare, ceea ce le-a permis sa se instaleze în diverse zone geografice (inclusiv în Romania), desi populatiile cele mai numeroase se gasesc în regiunile calde ale emisferei sudice. Activitatea lor este predominant nocturna, se hranesc cu insecte și isi folosesc veninul "cu masura", avand în vedere ca isi pot reface "stocul" în aproximativ doua saptamani.
Casu marzu este un fel de branza populara din Sardinia, Italia. Aceasta branza se gaseste pe lista noastra deoarece devine, pentru o anumita perioada, casa larvelor de insecte, care ajuta la fermentare. Partea cea mai fascinanta este desi larvele masoara doar 8 mm, pot sari aproximativ 15 cm în aer daca se simt amenintate.
Exista aproximativ 20.000 specii de lacuste, prezente mai ales în padurile tropicale umede.
Prinzatorul de insecte (Royal Flycacher) traieste în padurile din Bazinul Amazonului, avand o inaltime maxima de 10 cm. El adora sa se lanseze în zbor pentru a prinde insecte sau pur și simplu, sa le culeaga de pe frunze, dar nu de fiecare data pentru a se hrani. Isi construiesc cuiburi foarte mari (uneori ajung și la 6 metri lungime) atarnand deasupra apei, ceea ce face pe pradatori sa stea deoparte
Paianjenii isi fac cuiburi în colturi intunecoase, pe coridoare, în camere murdare, spatii calde, hambare, streasina casei, grinzi, crapaturi de pereti, guri de aerisire, subsoluri. Cutiile de carton pot atrage insectele și apoi paianjenii. Acestea trebuie inlocuite cu recipiente din plastic cu capac.
Aardvark-ul sau porcul de pamant, originar din Africa, are unele similaritati cu tapirul Sud American, dar cei doi nu sunt inruditi. Auzul și simtul mirosului sunt ascutite la cel dintai, dar vederea e saraca. Limba este subtire și poate ajunge la 45 cm (18 inch) de la gura. Mananca în principal termite și furnici.
Simtul de miros al unei furnici este la fel de puternic ca al unui caine.
Paianjenii au de regula patru ochi, acestia sunt simpli, insa la cei care sunt nevoiti sa vaneze, ochii sunt mai mari, la cei care isi fac panza pentru a prinde prada, sunt mai mici. Clestii paianjenilor mai sunt numiti și chelicerae, iar prima sa pereche are un fel de ascutitura mai larga prin care arunca otrava atunci cand vrea sa ucida. De regula aceasta vine dîntr-un cleste, chiar din capat.
Plasa paianjenilor de casa este asemanatoare cu o panza de matase plata, în mare parte incalcita și la capat cu un tunel.
Tarantula nu este un paianjen veninos. În unele cazuri, intepatura lui este ca o intepatura de albine. Exista insa și specii a caror intepatura provoaca probleme de respiratie.
Paianjenul are o parte anterioara și una posterioara, partea anterioara poarta denumirea de prosoma sau de cefalotorace, iar partea posterioara se numeste abdomen sau opiosthoma. Ambele parti sunt despartite prin intermediul unui gat destul de subtire aproape invizibil pentru noi, cu ajutorul acestuia insa paianjenul se poate deplasa și poate sa isi foloseasca matasea.