Soparla tepoasa (Moloch horridus), originara tot din Australia este una dintre cele mai rezistente vietuitoare. Aceasta isi foloseste tepii pentru a se apara de pradatori, dar și pentru a absorbi, prin intermediul acestora (deoarece au legatura cu colturile gurii) roua care se depune pe corp, în timpul noptii. În rest, hrana soparlei tepoase este reprezentata de furnici (intre 600 și 2000 de furnici consumate la o singura masa). Adaptarea la seceta este într-atat de puternica, incat soparla, chiar daca intalneste o sursa de apa, nu va inghiti, ci doar isi va uda corpul, deoarece apa patrunde mult mai usor prin piele.
Paianjenii de casa au 8 ochi și picioarele foarte lungi, acoperite de perisori subtiri. Corpul lor este lung de 0,6-2 cm și abdomenul negru sau gri cu numeroase dungi intunecate. Acesti paianjeni nu ataca oamenii în mod spontan, doar daca sunt provocati pot intepa. Unele specii pot fi veninoase, altele prin mici muscaturi pot provoaca roseata, umflarea zonei și leziuni.
Alimentatia unui papagal cuprinde fructe, seminte, flori, nuci, muguri și unele insecte. Papagalii lorikeet se hranesc și cu nectar de flori și fructe moi. S-a observat ca multe specii consuma fructele numai pentru a ajunge la seminte.
Strutul nu are dinti, el are obiceiul de a inghiti pietricele care au rolul de a macina sau pisa alimentele din stomac care constau din tot felul de ierburi, seminte, flori, fructe dar și insecte, în special lacuste. Cantitatea de pietricele inghitita de un strut poate ajunge de obicei la 1 kg.
Printre curiozitatile Deltei, un loc aparte il ocupa cele doua plante carnivore, otratelul de balta și aldrovanda. Otratelul de balta, planta care nu este fixata de fundul apei, pluteste și doar floarea sa galbena se ridica la suprafata apei. Tulpina scufundata este deosebit de ramificata și poarta un numar mare de capcane de forma unui saculet mic, plin cu aer, prevazut cu un capac. Daca un animal mic, insecta în special, se afla în apropierea capacului, acesta se deschide brusc, aerul iese din sac și apa care intra absoarbe și prada. Capacul se inchide rapid și victima va muri de foame dupa cel mult trei zile, apoi este digerata de planta. Cu ajutorul capcanelor sale, otratelul de balta poate sa prinda pana la o mie de astfel de vietuitoare pe zi. Saculetii au insa și un alt rol. Dupa ce planta si-a format fructul, capacelele capcanelor intepenesc, lasand apa sa patrunda în interior. Planta devine mai grea, se scufunda și astfel semintele vor ajunge la fundul apei, unde vor putea sa reziste în cursul iernii. Aldrovanda are frunzele asezate doua cate doua, ca paginile unei carti. Marginile acestora sunt prevazute cu spini, astfel ca, atunci cand o insecta atinge perii sensibili de la suprafata frunzei, acestea se inchid și prind victima ca într-o cusca. Aceste specii de plante si-au dezvoltat capcane pentru ca ele traiesc în ape unde exista perioade cand concentratiile de azot și fosfor sunt prea mici, astfel ca ele isi procura aceste elemente vitale din corpul prazilor pe care le prind.
Sezonul de imperechere al crocodililor are loc din ianuarie pana în mai. Masculii ating maturitatea sexuala cand ating lungimea de 3 metri, iar femelele ating maturitatea sexuala cand ajung la lungimea de 2-2,5 metri. În conditii normale, atat masculii cat și femelele ating acele lungimi la varsta de 10 ani. În timpul sezonului de imperechere, masculii atrag femelele mugind, batand apa cu botul, scotand apa prin nari și prin diverse sunete pe care le scot. Cei care au cel mai mult succes la femele sunt cei mai mari dintre crocodilii din acea populatie. Dupa ce s-au imperecheat, femela face intre 20 și 40 de oua pe care le depune într-un cuib aflat pe malul apei. Aceasta acopera cuibul cu frunze și alte plante. Putrezind, vegetatia asigura oualelor caldura și le tine umezeala. Temperatura de incubatie a oualelor este intre 28 și 32 de grade Celsius, iar durata este de 70-80 de zile. Femela pazeste cuibul pana cand puii ies din oua. Cand puii ies din oua, femela ii duce imediat în apa, unde acestia incep sa se hraneasca cu crabi, creveti și insecte. De obicei, jumatate din pui nu supravietuiesc în primul an datorita pradatorilor.
Exista o specie omnivora de gandacii care se hraneste cu materie organica aflata în descompunere, prefera lichidele fermentate ca de exemplu un rest de bere și substantele dulci. Totusi mananca aproape orice: fructe, paine, hartie, par, piele, insecte moarte, arahide, panza, peste etc. Acesti gandaci traiesc în aer liber, dar și în casa, sta mereu la intuneric, în mediu cald și umed.
Vulcanul Point, o mica insulita lacustra de origine vulcanica din Filippine, este o insula continuta într-un lac (Crater Lake), care, la randul sau, este continut într-o insula (Volcano Island), care, la randul sau, este în interiorul unui lac (Lacul Taal), care, la randul sau, se afla pe o insula, adica insula Luzon, principala insula a arhipelagului Filipine.
Metamorfoza este procesul de transformare pe care il sufera unele animale în timpul dezvoltarii lor și care implica schimbari biologice, ale formei sau ale functiilor unor organe. Unele insecte, amfibieni, moluste și crustacee sufera metamorfoze care sunt insotite, uneori, și de o schimbare a habitatului sau a comportamentului.
Unii fluturi au pe aripi mici puncte cu un miros distinct ce atrage partenerii de imperechere.
Furnica cu falcile-capcana (Odontomachus bauri) isi poate inchide mandibulele cu o viteza incredibila: o cursa completa în 0,13 milisecunde, de 2.300 de ori mai rapid decat o clipire. Aceasta abilitate le permite furnicilor sa sara, în timp ce se agata cu "gura" de sol, la inaltimi și pe distante uimitoare, raportat la dimensiunile lor.