Peste 30% din resursele mondiale de apa sunt localizate în Asia. Pe locurile urmatoare se afla America de Sud (cu 27%) și America de Nord (18%). Cele mai vitregite de lipsa apei sunt Orientul Mijlociu și Africa de Nord care detin, impreuna, doar 0.32 % din totalul apei de pe glob.
Cel mai inalt baraj este Barajul Nurek.
Arhipelagul Indonezian are cele mai multe insule în jur de 13700.
In desertul Karakum din Turkmenistan se afla o groapa ciudata, care arde în permanenta denumita Portile Iadului. Aceasta groapa a aparut în urma unui accident petrecut în anii '50, cand sovieticii forau pamantul în cautare de gaz natural. Gropa a aparut ca urmare a prabusirii stratului de suprafata si, dat fiind faptul ca emana un gaz aparent toxic, specialistii i-au dat foc, sperand ca acesta sa se stinga în cateva zile, insa focul nu s-a stins nici pana în prezent.
Podisul Tibet este numit și "Acoperisul Lumii". Podisul Tibet, ca entitate geografica, acopera și parte din provincia Qinghai, avand în total o suprafata de 2.500.000 kilometri patrati. Nu este doar cel mai mare podis din lume, Podisul Tibet este și cel mai sus de pe Pamant, avand o altitudine medie de peste 4.500 metri, de unde i s-a și tras supranumele de "Acoperisul Lumii". Daca partile sale sudica și estica au și intinderi verzi care adapostesc triburi nomade, în nord și nord-vest podisul este foarte inalt și uscat, ajungand pana la 5.000 altitudine și atingand temperaturi chiar de -40°C.
Statuele cu cele mai multe frontiere sunt Rusia și China.
Marea Mediterana este cea intinsa mare intercontinentala (circa 2,5 milioane km²).
In Laponia, Soarele nu este prezent pe cer timp de 52 de zile în cursul iernii, iar vara nu apune timp de 67 de zile.
Lacul Vanda, de origine tectonica, cu suprafata de circa 15 kilometri patrati și adancime de 70 m, este acoperit cu un pod de gheata de 4 m grosime și prezinta o structura termica foarte interesanta, în sensul ca temperatura apei creste de la 0 grade Celsius la suprafata, pana la 24 grade Celsius la adancimea maxima. Aceasta anomalie se presupune ca ar rezulta din actiunea unui flux termic venit din interiorul scoartei terestre.
