Primul zgarie nori a fost ridicat în Chicago, în anul 1889, avand doar 13 etaje. Probabil ca cel mai cunoscut zgarie-nori al lui Fuller este Flatiron, ridicat în 1902 în New York. Dar în 1932 s-a construit cladirea emblema a New York-ului, Empire State Building, care are 448 metri inaltime și 102 etaje.
Shibam din Yemen este un adevarat Manhattan al desertului. Se poate spune despre Shibam,, ca este orasul primilor zgarie-nori ai lumii, Manhattan-ul desertului. Cu secole inainte ca americanii din New York și Chicago sa ridice primii zgarie nori, Orientul Mijlociu excela, în felul sau, în constructii de acest gen. Iar Shibam-ul, oras datand inca din secolul al II-lea d.Hr., este cel care se poate mandri cu primele cladiri de pamant din istorie care au sfidat norii. Construite exclusiv din caramizi de lut facute chiar de localnici, casele turn ale Shibam-ului se ridica la inaltimi de peste 30 de metri și au, cele mai inalte dintre ele, chiar și 11 etaje. Scopul lor, asemenea zidului care inconjoara ineditul oras, a fost acela de a apara populatia locala de triburile de beduini. Caci casele sunt vechi și locuite permanent, în marea lor majoritate, de peste 500 de ani. Planul orasului a fost astfel realizat incat asezarea sa fie strabatuta de strazi inguste și intortocheate, improprii pentru o caravana sau un grup mare de oameni, suficient ca sa ii faca pe potentialii atacatori sa se gandeasca bine inainte de a patrunde într-un atare viespar. Chiar și casele par niste fortificatii strategic amplasate. Acesta este poate și motivul pentru care sudul Yemenului nu a fost niciodata cucerit. Shibamul are o vechime de peste 2000 de ani, dar multi il considera, mai degraba, un oras din secolul al XVI-lea, perioada în care au fost ridicate cele mai multe dintre uriasele sale cladiri. Eroziunea și ploile, chiar daca rare, i-au determinat pe locuitori sa faca reparatii și imbunatatiri constante, astfel incat nimeni nu mai poate spune cu exactitate cat de vechi sunt casele. Acum, Shibam-ul se considera un oras modern, lipsit de poluare și de zgomotul infernal al marilor metropole, mandru sa fie posesorul celor mai vechi zgarie nori si, totodata, al celor mai inalte blocuri de pamant din lume. Orasul a intrat în patrimoniul UNESCO inca din anul 1982, odata cu cea de a 6-a reuniune a prestigioasei organizatii, eveniment ce a avut loc la Paris.
Pe fluviul Lena odata cu venirea primaverii, gheata din amonte se topeste inaintea celei din aval, iar faptul ca blocurile de gheata din aval impiedica curgerea apei, atunci cand se mareste debitul, duce la aparitia unor inundatii. În 2007 acest fluviu a inundat peste 1.000 de case și 12 orase.
Greutatea piramidei este estimata la 5,955,000 tone. Aceasta inmultita cu 10 ^ 8 ofera o estimare rezonabila a masei Pamantului.
Exista pomi care, la ora actuala, inca traiesc, dar sunt dinainte ca piramidele Egiptului sa fie construite. Se numeste "Pinus longaeva" stiintific, și "Methuselah" botezat de oameni, și are 4789 ani. Se afla în "Ancient Bristlecone Pine Forest în the White Mountains of California". Langa el a mai existat unul și mai vechi, Prometheus, în varsta de 4950 ani. Prometheus avea 300 ani vechime cand în Egipt se construiau piramidele. Prometheus a fost taiat imediat ce a fost descoperit, în 1964, de catre un cercetator, insa Methuselah inca exista. 1
Olmecii 1500-400 i.e.n. reprezinta prima mare civilizatie mexicana care s-a remarcat prin lucrul în piatra: locuinte, piramide, sculpturi. Se crede ca au disparut datorita numeroaselor explozii vulcanice din regiune. 1
In Italia nu se impodobeau brazi de Craciun, în schimb, se decorau cu fructe piramide mici din lemn.
Molidul este o specie de arbori coniferi care pot avea inaltimea pana la 50 metri și diametrul trunchiului pana la 1-1,5 metri, cu coroana piramidal-conica, permanent verde, cu frunze aciforme de culoare verde inchis. Temperament de semilumina,de aceea trebuie cultivat sub umbra speciilor pionere/invadatoare (plop,mesteacanInradacinarea este trasanta, de aceea suferind des doboraturi de vant. Forma conic-piramidala se datoreaza cresterii din ce în ce mai scurte a crengilor, dinspre baza spre varf. Molizii mai batrani, care cresc în desisul codrilor, isi pierd crengile de la baza, coroana urcand spre mijlocul tulpinii. De asemenea, în conditiile unei lumini naturale slabe, acestia prezinta o crestere laterala slaba, în comparatie cu arborii mai izolati. Molidul prefera solurile acide. Varsta exploatabilitatii se situeaza în jurul de 90-110 ani. Padurile de molid acopera 22% din suprafata forestiera a Romaniei.
"Becurile de la Dendera" este un termen utilizat pentru a descrie o presupusa tehnologie antica egipteana a unor becuri electrice reprezentate pe trei basoreliefuri din piatra în templul lui Hathor din cadrul complexului Dendera, Egipt. Sculptura a devenit notabila din cauza asemanarii cu sistemele moderne de iluminat electic. Egiptologii considera ca reprezinta doar imagini simbolice din mitologia egipteana. Parerea egiptologilor este ca relieful este o reprezentare mitologica a unui pilon djed și a unei flori de lotus, în care se afla un sarpe, reprezentand astfel aspecte din mitologia egipteana. Pilonul Djed este un simbol de stabilitate, care este interpretat asemenea coloanei vertebrale a zeului Osiris. În sculpture, cele patru linii orizontale, care formeaza baza superioara a djed-ului, sunt completate de brate umane intinse, ca și cum pilonul djed ar fi o coloana vertebrala. Bratele tin sarpele în floarea de lotus. Serpii care ies din lotus simbolizeaza fertilitatea, subiect legat de inundatiile anuale ale Nilului. În contrast cu interpretarea standard, exista o ipoteza conform careia egiptenii antici aveau cunostinte despre electricitate, ipoteza bazata pe comparatia imaginilor de pe basoreliefurile de la Dendera cu alte dispozitive similare moderne (cum ar fi tuburile Geissler, tuburi Crookes sau lampile cu arc). Sustinatorii acestei interpretari au folosit, de asemenea, un text tradus astfel: stalpi inalti acoperiti cu placi de cupru. Dr. Bolko Stern a explicat în detaliu ca nu exista nicio dovada cum ca egiptenii foloseau energia electrica, iar aceasta descriere nu este o instalatie tehnica, ci se refera la magie. O teorie sustine ca iluminarea piramidelor și a altor monumente egiptene se facea cu lumina solara reflectata din exterior, folosindu-se oglinzi de cupru. Georgio A. Tsoukalos comenteaza folosirea oglinzilor de cupru la iluminarea piramidelor, idee care apare și în filmul din 1999 Mumia: dupa trei-patru cotituri, intensitatea luminii soarelui slabeste și coridoarele raman intunecate, oglinzile nemaiavand puterea sa propage lumina. Peter Krassa și Rainer Habeck au emis ipoteza ca piramidele erau luminate la interior cu curent electric. Georgio A. Tsoukalos mai afirma ca nu exista suficient oxigen în interiorul acelor constructii egiptene pentru a sustine arderea unor torte, iar urmele de fum nu se observa nicaieri.
Muntele Alpamayo din Peru, datorita asemanarii cu o piramida de gheata, a fost considerat multa vreme unul dintre cei mai atragatori munti din lume. Chiar în anul 1966, fotografii și alpinistii internationali l-au desemnat "cel mai frumos munte din lume".
Pana în secolul al 19-lea în Siberia se intrebuintau blocuri solide de ceai ca moneda de schimb.