Americanul Neil Armstrong a fost primul om care a ajuns pe Luna, pe 21 iulie 1969.
Norii planetei Jupiter sunt compusi în special din cristale de amoniac și acopera planeta perpetuu.
Pe langa caldura și lumina, Soarele emite și o serie de particule ce constituie asa numitul vant solar ce se deplaseaza prin sistemul solar cu viteze de peste 450 km/s. Acesta cauzeaza uneori interferente cu aparatura electronica a Pamantului și este responsabil pentru fenomenul de aurora boreala.
Uranus și Neptun au suferit recente inversari de poli, isi maresc campul magnetic și devin tot mai stralucitoare.
Planeta Saturn radiaza în spatiu mai multa energie decat cea primita de la Soare. O buna parte din aceasta este generata de contractia generata de gravitatie, ca și în cazul planetei Jupiter, insa acest mecanism nu poate explica luminozitatea totala.
Interiorul planetei Marte prezinta un nucleu cu o raza de aproximativ 1.480 km, format în cea mai mare parte din fier, plus 15-17% sulf. Nucleul este partial fluid. De jur imprejur exista o manta din silicati. Crusta are o grosime medie de 50 km.
Vazut de pe Phobos, Marte arata de 6.400 mai mare și de 2.500 mai luminos decat Luna plina pe cerul noptii, acoperind o patrime din intreaga emisfera cereasca.
Sonda spatiala Down dupa ce a efectuat o calatorie de 4,9 miliarde de kilometri s-a inscris pe orbita planetei pitice Ceres. Dawn și ziua de 6 martie 2015 vor ramane în istorie, fiind prima data cand o sonda spatiala orbiteaza în jurul unei planete pitice. Misiunea principala de cercetare ar trebui sa se incheie în iulie 2015, iar oamenii de stiinta spera sa obtina noi date despre inceputurile Sistemului Solar.
Distanta medie fata de Soare a planetei Uranus este de 2.870.658.186 km (19,189 UA).
Afeliul (cel mai indepartat punct de Soare) satelitului Haumea este de 7.706.399.149 km.
Perigeul (cel mai apropiat punct de planeta) satelitului Mimas este de 181.902 km.