Asa numita crusta a Pamantului este divizata în cateva placi solide ce plutesc independent pe mantaua lichida. Sunt binecunoscutele placi tectonice. Acestea interactioneaza prin intermediul a doua procese: expansiune (cand o placa se departeaza de alta și intre ele se formeaza o noua crusta) și subductie (cand una dintre placi intra sub cealalta și se distruge în manta).
Perioada orbitala siderala (durata anului) a planetei Venus este de 224,7 zile.
Nicolaie Coculescu a fost fondatorul Observatorului din Bucuresti. (1908)
Daca Soarele nu ar emite caldura, toate organismele de pe Pamant ar muri inghetate și oceanele ar ingheta.
Durata medie a unui ciclu de pete solare este de 11,04 ani.
Atmosfera planetei este compusa din hidrogen, heliu și metan. Metanul din atmosfera contribuie la aparentul albastru al planetei. La mare altitudine, atmosfera planetei Neptun este compusa din: 80% hidrogen și 19% heliu. În stratosfera,fotoliza ultravioleta a metanului produce acetilena și etan, observate în spectrul planetei.
Pe Venus exista cateva straturi de nori, cu grosimi de cativa kilometri. Au fost individualizate 3 straturi de nori intre 50 și 70 km altitudine. Densitatea și marimea particulelor creste cu cat coboram, la 50 km stratul de nori fiind atat de opac, incat intrece cel mai dens smog terestru. Intre 30 și 50 km este ceata, ce devine tot mai transparenta cu cat ne apropiem de sol, atmosfera devenind limpede sub 30 km.
Asteroizii (planetoizii) sunt corpuri ceresti mult mai mici decat planetele, care se rotesc în jurul Soarelui pe orbite proprii. Acestia sunt foarte numerosi și graviteaza intre Marte și Jupiter, formand asa-numita centura de asteroizi.
Pamantul este cea mai densa planeta din Sistemul Solar iar Saturn cea mai rarefiata.
Inclinatia orbitei fata de ecuatorul planetei al satelitului Pallas este de 34,84 grade.
Uranus a fost prima planeta descoperita în timpurile moderne.