Leul alb este animalul de companie cel mai scump din lume deoarece este un genotip foarte rar intalnit. Un pui costa peste 100.000 de dolari, iar o blana poate ajunge și la 200.000 de dolari. Cele mai multe exemplare sunt achizitionate pe cai ilegale din Africa de Sud. Organizatiile pentru protectia animalelor se chinuie de ani de zile sa treaca leul alb pe lista speciilor amenintate cu disparitia.
Porumbeii (lat. Columba Palumbus) pot atinge viteze de peste 100 de km pe ora.
Ratele cu ochi de soim isi captusesc cuibul cu puf pe care si-l smulg de pe propriul corp.
Simtul de miros al unei furnici este la fel de puternic ca al unui caine.
Paianjenii au de regula patru ochi, acestia sunt simpli, insa la cei care sunt nevoiti sa vaneze, ochii sunt mai mari, la cei care isi fac panza pentru a prinde prada, sunt mai mici. Clestii paianjenilor mai sunt numiti și chelicerae, iar prima sa pereche are un fel de ascutitura mai larga prin care arunca otrava atunci cand vrea sa ucida. De regula aceasta vine dîntr-un cleste, chiar din capat.
In varful cozii ratelor se afla o glanda care secreta o substanta asemanatoare cerii. Ratele acorda mult timp ingrijirii penelor, intinzand cu grija aceasta substanta pe intreg penajul.
Plasa paianjenilor de casa este asemanatoare cu o panza de matase plata, în mare parte incalcita și la capat cu un tunel.
Spongierii au o varsta de 760 de milioane de ani. Nu ne este limpede care este varsta reala a spongierilor, dar stim ca sunt destul de batrani incat sa fie considerati cele mai vechi creaturi de pe Pamant, în afara microorganismelor. Cea mai veche fosila a unui burete de mare a fost descoperita anul trecut și dateaza de acum 760 de milioane de ani. Aceasta a batut cu 25 de milioane de ani recordul unei alte fosile, descoperite în 2009. Asta ne face sa credem ca vom gasi fosile și mai vechi, insa un lucru este sigur: gasirea unei alte specii mai vechi decat spongierii este improbabila, deoarece aceste organisme simple par sa fie stramosii unor forme mult mai complicate de viata, inclusiv a primelor animale multicelulare.
Aripile pinguinilor imperiali de azi nu pot fi folosite pentru zbor, ele sunt transformate în inotatoare, iar penele care existau odata în solzi și sunt folosite la scufundat și pentru inotat.
Tarantula nu este un paianjen veninos. În unele cazuri, intepatura lui este ca o intepatura de albine. Exista insa și specii a caror intepatura provoaca probleme de respiratie.
Paianjenul are o parte anterioara și una posterioara, partea anterioara poarta denumirea de prosoma sau de cefalotorace, iar partea posterioara se numeste abdomen sau opiosthoma. Ambele parti sunt despartite prin intermediul unui gat destul de subtire aproape invizibil pentru noi, cu ajutorul acestuia insa paianjenul se poate deplasa și poate sa isi foloseasca matasea.