Cea mai veche felina mare a trait cu 5,9 - 4,1 milioane de ani în urma, în regiunea care acum este cunoscuta ca fiind China, sugereaza fosile descoperite recent. Se pare ca fosilele apartin unei specii apropiate leopardului de zapada, care traieste în regiunea himalayana de astazi.
Cea mai mare pasare din lume care zboara este albatrosul. Are anvergura aripilor de 4 m și poate calatori cu usurinta pe distante foarte lungi exploatand pe cat posibil curentii ascendenti de aer.
Cea mai buna saritoare dintre toate insectele este puricele pisica Ctenocephalides fellis care are capacitatea de a sari o lungime de 19,7 cm și la inaltimea de 34 cm. De asemenea acest purice este și cel mai raspandit pe Pamant și într-un numar foarte mare de exemplare. Isi depune ouale pe gazda și poate transmite infectii și paraziti la caini, pisici și om. Adultii au lungimea corpului de 1,2 mm și coloritul maroniu-roscat. Traieste pe animalele carnivore și ierbivore, uneori poate musca și omul.
Veninul anumitor specii de scorpioni poate ucide un caine în 7 minute și un om în cateva ore.
Se estimeaza ca în prezent ursii panda din salbaticie se mai gasesc doar în sase masive montane, care se localizeaza intre platoul tibetan și campia Sichuan. Oamenii de stiinta sunt de parere ca în maxim sapte decenii, jumatate din populatia ursilor Panda nu va mai supravietui din cauza ca incalzirea globala le va dauna foarte grav habitatului lor.
Cel mai mic mamifer este liliacul Kitti cu rat de porc. El cantareste 1,5 g și are o anverguraa aripilorlor de 15 cm.
Un mascul de strut are în mod normal cateva femele. Masculii poligami în mod normal au 3-5 femele. Ambele sexe clocesc ouale.
Titlul de cel mai mancacios animal i-ar reveni, probabil, furnicarului gigant. Acesta mananca peste 30 000 de furnici pe zi.
Nisiparul, uliul (lat. Accipiter), gugustiucul (lat. Steptopelia Decaocto) pot atinge uimitoarea viteza de 321 km/h.
Crevetele potcoava are o varsta de 200 de milioane de ani Cea mai veche specie de crevete. Acesta a scapat neatins de evolutie și nu s-a schimbat deloc în ultimii 200 de milioane de ani. Stim asta deoarece fosilele gasite de arheologi arata identic cu crevetii potcoava care inoata în ocenele lumii în prezent..
Rechinii sunt daltonisti, asa ca se bazeaza pe diferite simturi în functie de distanta, vederea fiind importanta doar atunci cand sunt aproape de prada sau atunci cand navigheaza și incearca sa-si gaseasca parteneri.