Ghepardul, cel mai rapid animal de pe pamant, spre deosebire de alte "pisici mari", nu rage, dar totusi toarce și face zgomote inalte, latraturi și triluri. Poate fi vazuti în Africa și în unele parti ale Asiei.
Reptilele au în jur de 6.000 de specii care se tarasc printre noi și tot mai multe sunt descoperite în fiecare an.
Scarabeul poate ridica un obiect de 800 de ori mai greu decat el.
Culoarea ochilor unei pisici se schimba o data cu inaintarea în varsta.
Dintii iepurilor nu se opresc niciodata din crestere.
In urma cu 280 milioane de ani, mlastinile au inceput sa se usuce. Amfibiile aveau nevoie de apa, pentru ca acolo isi depuneau ouale. Din cauza lipsei de apa, multe specii de amfibii au disparut. Altele, adaptandu-se la noile conditii, s-au transformat de-a lungul generatiilor în reptile. Acestea isi depuneau ouale pe uscat. Reptile uriase, dinozaurii, cutreierau Pamantul. Unele exemplare ajungeau la marimi de 30 de ori cat un elefant. Dinozaurii au disparut în urma cu aproximativ 60 milioane de ani. Inainte de disparitia acestora, aproximativ acum 150 milioane de ani, au aparut primele mamifere.
Leulse diferentiaza de celelalte "pisici mari", nu numai prin aparitia lui distinctiva, dar și prin aceea ca este singura felina ce traieste în grupuri sociale organizate. Masculii adulti cantaresc pana la 225 kg și cresc pana la 3 m în lungime. Prada consta în animale de turma medii spre mari. Odata ce prada este prinsa este destul de obisnuit ca masculii sa manance primii desi nu participa la vanatoare.
Atunci cand homarul isi schimba scutul, mananca o parte din cel vechi, pentru a nu pierde materialele nutritive din scut.
Cainii de prerie traiesc în campiile deschise, în zonele cu soluri nisipoase și pasuni joase cu un frumos covor de ierburi, din Canada și pana în nordul Mexicului.
Porumbelul calator, care se poate intoarce, cu precizie, în locul din care a plecat, de la distante extrem de mari, peste 1.800 de kilometri, are structuri cu un anumit continut de fier în alcatuirea ciocurilor, insusire care il ajuta sa perceapa campul magnetic al Pamantului, independent de miscarile și pozitia lui, identificandu-si, astfel, amplasarea geografica.
Vidra marina este extrem de neobisnuita în randul mustelidelor (familia nevastuicilor) prin faptul ca lipsesc glandele de miros aflate deobicei la baza cozii. Aceste sunt cele care dau altor vidre mirosul lor muscat caracteristic.