Rashela pe patul de moarte.
— Itic, trebuie să-ți destainuiesc ceva: Strulica asta mic, copilul nostru, nu e al tau.
— Cu cine l-ai facut?
— Cu studentul care a fost în gazda la noi.
— Cum ai procedat?
— I-am dat bani.
— De unde ai avut banii?
— Din buzunar, de la tine.
— Atunci de ce zici ca nu e al meu?