Viteza relativa fata de stelele apropiate a Soarelui este de 19,7 km/s.
Mul primeste 83% din informatiile externe prin vaz.
Ambalajele de sticla se obtin din dioxid de siliciu în amestec cu silicati ai unor metale.
Au fost descoperiti pe Pamant mai mult de 2.000 de meteoriti. Unul dintre cele mai cunoscute cratere formate de un meteorit cazut pe Pamant este cel din Arizona, SUA. Are 1.280 m diametru și 180 m adancime. El s-a format cu cateva sute de mii de ani în urma, cand un meteorit de 250.000 de tone și cu un diametru de 70 m a lovit Pamantul cu o viteza în jur de 60.000 km/h.
Cel mai mare crocodil de apa dulce din Africa traieste, se pare, în Burundi. Locuitorii zonei sustin ca ,,Gustavo", dupa denumirea primita de la cercetatorul francez Patrice Faye, poate manca pana la 20 de oameni cand porneste în cautare de femele. Se spune despre el ca are 6 m lungime și cantareste o tona.
Neptun a fost vizitata de o singura naveta spatiala, Voyager 2, în 1989. Din iulie pana în septembrie, Voyager 2 a descoperit sase noi luni neptuniene. Dintre acestea Proteus este notabil datorita marimii sale cat și a densitatii. Patru luni ale planetei, Naiad, Thalassa, Despina și Galatea orbiteaza destul de aproape pentru a nu depasi inelele lui Neptun. Larissa a fost descoperita în 1981. Inca cinci luni au fost descoperite intre 2002 și 2003. Deoarece Neptun a fost zeul roman al marii, lunile planetei au fost numite dupa zeii mai mici ai marii.
Cel mai mare canion submarin este Esperance, Australia de Vest.
Polul Nord, boreal sau arctic, și Polul Sud, austral sau antarctic, reprezinta fiecare dintre punctele în care sfera terestra taie axul imaginar imprejurul caruia planeta noastra isi desfasoara miscarea de rotatie pe durata celor 24 de ore. În jurul lor se afla doua mari zone numite calote polare. Clima este foarte aspra, fiind zonele cele mai reci de pe Pamant.
Urmele incaltarilor astronautilor și ale rotilor rover-ului vor ramane neschimbate pe Luna timp de milioane de ani, deoarece acolo nu bate vantul.
Descoperirea penicilinii ii este atribuita omului de stiinta scotian, laureat al Premiului Nobel, Alexander Fleming. El a aratat în 1928 cum poate fi produsa penicilina din fungusul Penicillium. Responsabili de transformarea sa într-un medicament sunt australianul Howard Walter Florey, germanul Ernst Chain și britanicul Norman Heatley. Trebuie precizat ca inaintea lui Fleming medicul englez John Scott Burdon-Sanderson a incercat obstinerea unui antibiotic pe baza de Penicillium, insa nepurificarea sa suficienta a dus la o serie de intoxicatii. Penicilina a avut un puternic impact asupra medicinei. Pana la descoperirea antibioticelor, infectiile produse de rani și boli precum sifilisul erau deseori mortale. În mai putin de un secol de cand exista, antibioticele au salvat sute de milioane de vieti.
In ianuarie 1986 sapte astronauti au murit în urma exploziei navetei Challenger.